Noi REGULI pentru campania electorală: Cum pot fi reclamate fermele de boți și manipulările online – proiect AEP

Cei care vor să depună reclamații privind promovarea online cu caracter manipulator, inclusiv utilizarea fermelor de boți, în contextul campaniei pentru alegerile prezidențiale din 2025, trebuie să prezinte dovezi clare pentru ca materialele vizate să fie declarate ilegale, conform unui proiect de hotărâre elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), care reglementează promovarea și distribuirea, publicare sau editarea materialelor publicitare politice.

• Documentul de la AEP stabileşte condiţiile în care orice alte opinii, mesaje şi comunicări exprimate de alte persoane decât cele considerate ”actori politici” sunt considerate manifestări ale dreptului la libertatea de exprimare, categorie în care intră opiniile exprimate cu titlu personal şi materialele jurnalistice cu excepţia cazurilor în care difuzarea acestora implică o plată.
• De asemenea, opiniile exprimate de membrii şi personalul autorităţilor şi instituţiilor publice din România, cu titlu personal, fără a exprima poziţia sau a reprezenta instituţia sau autoritatea publică din care fac parte şi fără a acţiona în virtutea funcţiei pe care o deţin, ”constituie o manifestare a dreptului la libertatea de exprimare”.

SANCȚIUNI Amendă de 10.000 de lei pentru românii de la bloc. Credeau că au voie să facă asta pe casa scării, dar s-au înșelat: Greșeala care costă scump

13:22

NEWS ALERT Volodimir Zelenski e pregătit de o întâlnire cu Vladimir Putin la summitul G20 de la Miami. „Trebuie să discutăm și să luăm decizii”

13:17

Regulile pregătite de AEP

Conform proiectului AEP, acţiunile de promovare, distribuire sau postare a materialelor publicitare politice, prin mijloace sau tehnici cu scop manipulator, precum conturi false create în mediul online, dezvoltarea unor reţele de conturi automatizate, parţial automatizate sau neautomatizate (ferme de boţi), simularea interacţiunilor, coordonarea creării de conţinut neautentic sau asumarea în mod înşelător a identităţii unui alt actor politic, atrag calificarea conţinutului reclamat ca fiind ilegal, ”în măsura în care se probează respectivele aspecte de către persoana care formulează plângerea sau se pun la dispoziţia biroului electoral competent suficiente probe, în timp util”.

Acelaşi document mai prevede că, pentru ca un material să fie considerat material publicitar politic, acesta trebuie să îndeplinească, simultan, următoarele condiţii:

• să fie pregătit, prelucrat (editat), plasat, promovat, publicat, distribuit şi/sau difuzat în campania electorală de către un actor politic;
• să fie un material scris, tipărit, audio, video sau o imagine, indiferent de mediul de diseminare;
• să îndemne alegătorii în mod direct sau indirect să aleagă sau să nu aleagă, să voteze sau să nu voteze un candidat independent sau un candidat al unui partid politic, alianţe politice, organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale sau al unei alianţele electorale, clar identificat;
• să depăşească limitele activităţii jurnalistice de informare a publicului.

Libertatea de exprimare, protejată

Un alt articol din proiectul de hotărâre pregătit de Autoritatea Electorală Permanentă stabileşte condiţiile în care orice alte opinii, mesaje şi comunicări exprimate de alte persoane decât cele considerate ”actori politici” sunt considerate manifestări ale dreptului la libertatea de exprimare.

Opiniile politice exprimate cu titlu personal de către alte persoane decât actorii politici constituie ”o manifestare a dreptului la libertatea de exprimare şi de informare şi nu reprezintă materiale publicitare politice, cu excepţia cazurilor în care se prevede o remuneraţie specifică din partea unor terţi pentru sau în legătură cu exprimarea opiniei respective”, precizează proiectul de hotărâre al AEP.

”Opiniile politice şi alte conţinuturi editoriale, care se înscriu în limitele activităţii jurnalistice de informare a publicului indiferent de suportul pe care sunt exprimate, care sunt supuse responsabilităţii editoriale, nu reprezintă materiale publicitare politice decât dacă este prevăzută o plată anume sau un alt tip de remuneraţie efectuată de către un actor politic pentru sau în legătură cu pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea, difuzarea sau distribuirea lor”, conform proiectului AEP, citat de News.ro.

Opiniile politice exprimate de către membrii şi personalul instituţiilor Uniunii, cu excepţia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, a Băncii Centrale Europene şi a Curţii de Conturi Europene, precum şi de membrii şi personalul autorităţilor şi instituţiilor publice din România, cu titlu personal, fără a exprima poziţia sau a reprezenta instituţia sau autoritatea publică din care fac parte şi fără a acţiona în virtutea funcţiei pe care o deţin, ”constituie o manifestare a dreptului la libertatea de exprimare şi de informare şi nu reprezintă materiale publicitare politice”, conform proiectului de hotărâre.

Totodată, ”mesajele care provin din surse oficiale ale statului, strict limitate la organizarea alegerilor şi modalităţile de participare la acestea, inclusiv anunţarea candidaturilor, sau pentru promovarea participării la alegeri nu reprezintă materiale publicitare politice”.

”Comunicările publice al căror scop constă în furnizarea de informaţii oficiale publicului de către autorităţile şi instituţiile publice implicate în organizarea alegerilor nu reprezintă materiale publicitare politice, sub condiţia ca acestea să nu fie de natură şi să nu fie concepute să influenţeze rezultatul alegerilor”, se mai arată în document.

Actori politici sunt consideraţi:

• partidele politice;
• alianţele politice;
• organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale;
• alianţele electorale;
• candidaţii propuşi de formaţiunile politice menţionate la lit. a)-d), în mod direct sau prin intermediul alianţei electorale în alcătuirea căreia intră, după caz;
• candidaţii independenţi;
• membrii şi personalul instituţiilor Uniunii, cu excepţia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, a Băncii Centrale Europene şi a Curţii de Conturi Europene;
• membrii şi personalul autorităţilor şi instituţiilor publice din România;
• orice persoană fizică, persoană juridică sau organizaţie cu sau fără personalitate juridică care reprezintă sau acţionează în numele sau în parteneriat de orice fel cu oricare dintre actorii politici  şi care promovează obiectivele politice ale oricăruia dintre aceşti actori.

CITEȘTE ȘI:

Toni Greblă despre campania lui Călin Georgescu: Firma a făcut clipul de campanie în mod GRATUIT

AEP, PRECIZĂRI privind listele de susținători de la alegerile prezidențiale din luna mai