Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. Dan Dungaciu analist, sociolog și geopolitician discută despre influența trumpismului în SUA și Europa. Dar și despre modul în care administrațiile Trump și Biden au gestionat relațiile internaționale. Urmăreste aici, integral, emisiunea Marius Tucă Show.
Dungaciu subliniază că ideologia și stilul politic promovat de Donald Trump, cunoscut sub numele de „lumea lui Trump”, s-au instalat rapid în Statele Unite. Această schimbare este una profundă și structurală, reflectând o mutație în gândirea strategică a SUA. Trumpismul nu este doar un curent politic efemer, ci un nou mod de a înțelege guvernarea, în care prioritățile economice, naționalismul și izolarea față de vechile alianțe devin dominante.
„Lumea lui Trump se instalează în Statele Unite cu o viteză amețitoare. Vorba lui Steve Bannon, un vechi militant trumpist din din primul mandat. Și, domnule, acuma trebuie să venim pe agendă cu atâtea probleme. Ăștia, fiind leneși, nu le pot gestiona pe toate și nici nu mai știu cum să reacționeze ceea ce se întâmplă acum. Deci, administrația Trump, lumea lui se instalează în Statele Unite, dar în Europa lucrurile astea funcționează un pic mai greu. Încă n-a ajuns aici. Și sigur că atunci trumpiștii care vin din America se uită la Europa ca și cum cad în timp”, spune Dungaciu.
Analistul remarcă faptul că europenii privesc aceste schimbări cu scepticism, ceea ce îi face pe americani să considere că Europa nu reușește să țină pasul cu noile realități geopolitice. Europa e fidelă unei abordări mai tradiționale a relațiilor internaționale. Nu reușește să se adapteze ritmului alert în care SUA își redefinește poziția în lume. Europa pare blocată într-un sistem de gândire care nu mai corespunde realității actuale.
„Venind în Europa, ai impresia că te întorci în timp. Americanii se uită la Europa ca și cum ar fi rămas blocată într-un trecut în care regulile vechi încă funcționează. Însă lumea se schimbă rapid, iar Europa trebuie să țină pasul”, explică Dungaciu.
Dungaciu amintește un episod simbolic: reacția delegației germane la un discurs al lui Donald Trump la ONU, când acesta a criticat dependența Berlinului de gazul rusesc. Germania, prin politica sa energetică, s-a plasat într-o poziție vulnerabilă. Se ridică semne de întrebare asupra coerenței strategiei europene în raport cu Rusia. Deși Berlinul a încercat să mențină un echilibru între interesele economice și obligațiile sale de securitate, această abordare a fost percepută ca o slăbiciune majoră de către SUA.
„În acel moment, delegația germană râdea, dar Trump punea o problemă reală: nu poți să cumperi gaz ieftin de la Rusia și, în același timp, să ceri protecție din partea NATO împotriva Rusiei”, a sublinează Dungaciu.
Dan Dungaciu avertizează că Europa trebuie să se adapteze rapid la noile realități geopolitice. Într-o lume în continuă schimbare, în care vechile alianțe sunt contestate, iar prioritățile strategice se modifică rapid, UE nu își mai poate permite să rămână în expectativă. Lipsa unei poziții clare riscă să transforme Europa într-un jucător pasiv, incapabil să influențeze marile decizii globale.
„Dacă Europa nu reușește să se alinieze noii dinamici globale, riscă să fie percepută tot mai mult ca un spațiu ‘întors în timp’, incapabil să răspundă eficient provocărilor viitorului”, a mai spus Dungaciu.