Care este ROLUL probioticelor, atunci când luam antibiotice. Explicațiile medicului nutriționist Mihaela Bilic

Probiotice sunt bacterii bune și prebiotice, ceea ce înseamnă hrană pentru bacterii. Avem nevoie de ele zilnic și devin obligatorii, atunci când luăm antibiotice. Medicul nutriționist Mihaela Bilic explică care este rolul probioticelor pentru organismul uman.

„Nu putem trăi fără antibiotice. Putem spune despre ele că sunt un rău necesar. «Rău» pentru că denumirea lor-antibios- înseamnă împotriva vieții. Și «necesar» pentru că sunt soluția radicală în combaterea bacteriilor patogene responsabile de bolile infecțioase. Datorită antibioticelor pneumonia nu mai este o boală mortală, iar infecțiile digestive și urinare se tratează rapid și eficient. De când avem penicilină rănile nu se mai infectează și scăpăm de ulcer fără chirurgie, tot cu pastile.

Doar că antibioticul nu face diferența, el atacă și bacteriile periculoase pentru organism, dar și bacteriile benefice. Ori sistemul nostru digestiv găzduiește miliarde de bacterii care formează microbiota. Efectul secundar al antibioterapiei este scăderea diversității microbiene din tubul digestiv, un fel de genocid intestinal. Antibioticul atacă structura bacteriilor și le împiedică înmulțirea. Atunci când înghițim antibiotic, înainte ca el să treacă în sânge și să fie dus la locul infecției, ajunge mai întâi în intestin și distruge o bună parte din bacteriile care locuiesc acolo.

Antibioterapia este principala cauză de dezechilibru al microbiotei, motiv pentru care tratamentul cu antibiotice este considerat în prezent un subiect de Sănătate publică. Microbiota joacă un rol esențial pentru sănătatea digestivă și asigură eficiența sistemului imunitar. Când stricăm echilibrul și apare disbioza crește permeabilitatea intestinului pentru alergeni, virusuri și bacterii care trec mai ușor în sânge și pot provoca boli, alergii sau intoleranțe”, a precizat Mihaela Bilic la Pro TV.

De asemenea, ea a explicat cum putem proteja microbiota în timpul unei cure cu antibiotice.

„În primul rând, folosind antibioticul în mod responsabil: să respectăm doza, prescripția medicului și durata tratamentului. Nu se ia antibiotic fără rețetă și nu se folosește antibiotic în cazul infecțiilor virale, gripei sau altor afecțiuni de origine nebacteriană. În plus, orice cură cu antibiotice trebuie însoțită de o cură cu probiotice. Suplimentele cu bifidobacterii, lactobacili și drojdii aduc în organism bacterii vii, care completează și diversifică flora intestinală afectată de antibiotic. În completare putem consuma și alimente fermentate, care conțin probiotice naturale, precum chefir, iaurt, murături, borș, sos de soia.

Nu uitați de prebiotice, sunt hrana de care au nevoie bacteriile probiotice ca să supraviețuiască și să se multiplice. Bacteriile benefice au nevoie de fibre, prezente în fructe, legume și cereale. Și mai au nevoie de amidonul rezistent prezent în anghinare, banane, mere, praz și cartofi. Într-un cuvânt… de carbohidrați”. Chiar dacă este sezonul virozelor, nu apelăm la antibiotice decât în cazuri grave de infecție respiratorie după un consult medical. Și avem grijă să refacem microbiota cu probiotice și alimente fermentate. Cu cât mai multe, cu atât mai bine”, a mai spus medicul nutriționist.