Prima pagină » EXCLUSIV » File din rechizitoriul „Mineriadei”. Proba existenței a cel puțin două violuri săvârșite în public.„Această practică a fost tolerată de la cel mai înalt nivel!”

File din rechizitoriul „Mineriadei”. Proba existenței a cel puțin două violuri săvârșite în public.„Această practică a fost tolerată de la cel mai înalt nivel!”

File din rechizitoriul „Mineriadei”. Proba existenței a cel puțin două violuri săvârșite în public.„Această practică a fost tolerată de la cel mai înalt nivel!”

În amplul rechizitoriu de 1.500 de pagini realizat în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, a fost depusă o activitate complexă a procurorilor de la Secția Parchetelor Militare, care au făcut peste 1.000 de audieri și au reluat urmărirea penală de la zero după ce instanța a decis refacerea anchetei.

Procurorii militari au elucidat toate încălcările legii din perioada evenimentelor din urmă cu 35 de ani, abuzurile, represaliile și violențele extreme asupra protestatarilor din Piața Universității, dar și a studenților de la Arhitectură, vandalismul și bătăile greu de imaginat la care s-au dedat atât forțele de ordine din MAI, cât și minerii sau parte din lucrătorii de la întreprinderi sosiți cu trenuri din toată țara pentru a pune în aplicare ordinele de la București.

Au avut de suferit 1.315 victime constituite azi ca părți vătămate în dosar, au avut de suferit politicieni ai Opoziției de atunci, jurnaliști și oameni simpli care s-au trezit atacați, arestați ilegal și ținuți sub tortură fizică și psihică.

Din păcate, și Mineriada din 1990 a avut morții ei. Iar azi, din nou în fața instanței, sunt trimiși conducătorii de atunci care au ordonat și condus represiunea asupra civililor care nu erau de acord cu reinstaurarea unor personaje cu trecut comunist.

Rolul serviciilor de informații și infiltrații lor. Cum s-a ajuns la reprimarea manifestanților

Aplicarea constatărilor făcute de anchetatori la starea de fapt expusă în rechizitoriu au condus la reținerea următoarelor aspecte:

“În luna iunie 1990, cei mai înalți factori decizionali în statul român la acel moment – Iliescu Ion Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican, ajutați de alte persoane apropiate puterii sau care o sprijineau – printre care Măgureanu Virgil – directorul SRI, Sîrbu Adrian – consilierul prim-ministrului, au lansat o politică de represiune împotriva populației civile din Capitală, în urma căreia au fost ucise 4 persoane, 2 persoane au fost violate, s-a vătămat integritatea fizică și/sau psihică a peste 1300 de persoane și au fost persecutate prin lipsire nelegală de libertate peste 1.200 de persoane.

Astfel, din probele administrate a reieșit că, începând cu 22 aprilie 1990, în Piața Universității din municipiul București a avut loc o manifestație ce s-a întins pe durata mai multor săptămâni, până la data de 13 iunie 1990. Manifestația avea caracterul unei opoziții la puterea nou instaurată în România după Revoluția din 1989, manifestanții solicitând verbal, prin comunicate și alte forme de protest ruperea de regimul comunist abia înlocuit în decembrie 1989, promovarea unor persoane care nu aveau un trecut de activist de partid, înfințartea unei televiziuni libere și alte astfel de solicitări de sorginte democratică (…)

Trebuie menționat că în toată această perioadă conducerea statului s-a folosit de serviciile de informații, respectiv de Serviciul Român de Informații , condus de inculpatul Măgureanu Virgil și de U.M. 0215 , aflată în coordonarea directă a inculpatului Voiculescu Gelu-Voican pentru supravegherea manifestanților, a liderilor de opinie, dar și a celor mai importante voci ale opoziției și compromiterea acestora publică.

Ideea reprimării manifestanților din piață a fost una expusă public și discutată în forurile de conducere ale Guvernului și ale partidului Frontului Salvării Naționale, pentru simplul fapt că cei care manifestau erau exponenții opoziției”.

„Un pretext menit să mascheze un atac”

În Piața Universității, supravegherea a fost realizată de diverse personaje infiltrate care făceau parte din forțele de ordine.

„Astfel, sugestivă este declarația martorului A.C, care lucra la cabinetul ministrului de interne Mihai Chițac și care arată că ministrul era permanent informat despre cele ce se petreceau în piață, că era conștient de numărul mare de polițiști infiltrați între manifestanți, exprimându-se chiar «sunt 50 de inși la Universitate, dintre care 20 sau 25 sunt de la ei (referindu-se la UM 0215 » (…)

Iliescu Ion, Roman Petre Voiculescu Gelu-Voican, Măgureanu Virgil , Sârbu Adrian și alte persoane din conducerea statului sau a Frontului Salvării Naționale, care în prezent sunt decedate, se hotărăsc să lanseze atacul împotriva manifestanților aflați fizic în Piața Universității, care reprezenta în fapt un pretext menit să mascheze un atac și împotriva persoanelor care au participat anterior la aceste manifestații, în special liderii de opinie precum și împotriva oricărei persoane care manifesta o oarecare formă de opoziție sau care se încadra în categorii ce, în opinia lor, puteau manifesta o potențială opoziție, în special studenți, intelectuali sau persoane care exprimau apropierea de valorile occidentale” (…)

„Grup criminal de tip sistemic, eterogen, de natură politică, administrativă militară și civilă”

„În acest sens, pentru punerea în aplicare a atacului, conducerea statului, în special Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican, precum și conducerea Serviciului Român de Informații, respectiv Măgureanu Virgil, cu participarea conștiență a numitului Sârbu Adrian, consilier al primului –ministru, au constituit un grup criminal de tip sistemic, eterogen, de natură politică, administrativă militară și civilă, înăuntrul căruia a fost implicat un număr mare de persoane, cu o contribuție de natură și conținut diferite la fapte produse la o scară impresionantă (…)

Deși nu au comis în concret infracțiunile de drept comun, aceste persoane au transferat comiterea faptelor fie forțelor de ordine, fie unor persoane particulare, singure sau alături de fprțele de ordine, atât prin ordine, dispoziții, îndemnuri dar și prin modalități insidioase, prin crearea unor scenarii cu mulți actori, așa încât urma adevăraților autoeri să se piardă.

În aceste condiții, autorii planului prin care este lansat și pus în practică atacul asupra populației civile sunt responsabili de toate consecințele produse, indiferent dacă au participat sau nu la punerea în practică a acestui plan și indiferent dacă este atrasă sau nu răspunderea autorilor nemijlociți a faptelor care constituie modalități normative ale infracțiunilor împotriva umanității”, se arată în rechizitoriu.

Violurile din timpul Mineriadei

În paginile rechizitoriului se regăsesc aspecte ce țin de săvârșirea a cel puțin două violuri care au avut loc pe fondul evenimentelor petrecute în zilele mineriadei din 13-15 iunie 1990.
Gândul prezintă, în exclusivitate, pasaje din actul de sesizarea instanței legate de acest episod.

„Pe parcursul cercetărilor, mai multe dintre persoanele audiate au declarat că au luat la cunoștință de comiterea unor infracțiuni de viol în contextul evenimentelor, fără să poată nominaliza persoanele în cauză.

Au fost totuși identificate două dintre victimele infracțiunilor de viol. În primul caz, violul a fost comis prin profitarea din mediul coercitiv instituit ad-hoc la Băneasa, prin constrângere de către una dintre persoanele care asigurau paza personelor reținute fără drept, în condițiile în care nu se luaseră garanțile necesare persoanelor deținute sau arestate, așa cum sunt recunoscute delegislația internă și de dreptul internațional.

Răspunderea revine în primul rând planificatorilor atacului, care au permis ca persoanele de sex feminin să fie în situația să fie păzite în maniera descrisă , dar și comenzii unității militare de la Băneasa”, arată procurorii.

„Această practică a fost una tolerată de la cel mai înalt nivel”

„În al doilea caz, persoana vătămată a fost victima unei tentative de viol, cu prilejul reținerii de către un miner, acțiune care nu a fost sancționată în niciun fel de către autorități. Și în acest caz răspunderea revine planificatorilor atacului care prin instigarea la violență, au deschis calea și a unor astfel de fapte comise sub umbrela anonimității care o dădea uniforma de miner.

Mai mult, nu s-au luat măsurile rezonabil necesare pentru prevenirea și reprimarea acestor fapte. Un element care demonstrează că aceste fapte au fost comise în condițiile atacului generalizat și sistematic este și acela că au fost comise în public.

Dacă în cazul infracțiunilor de viol în formă simplă, de obicei autorul profită de intimitatea cu victima, faptul că aceste două infracțiuni au fost comise în manierele arătate, în zone în care se aflau alte sute de persoane, demonstrează că această practică a fost una tolerată de la cel mai înalt nivel.

Nici ulterior, deși existau indicii cu privire la comiterea acestor fapte, nu s-au luat măsuri pentru cercetarea acestora și identificarea autorilor, apreciindu-se că este «un fleac»”, mai arată anchetatorii.

În dosarul Mineriadei din 1990, fostul președinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul șef SRI Virgil Măgureanu, Adrian Sârbu, Gelu Voican Voiculescu și fostul lider sindical al minerilor Miron Cozma au fost trimiși în judecată fiind acuzați de infracțiuni contra umanității. În dosar mai sunt inculpați generalul în rezervă Vasile Dobrinoiu și colonelul în rezervă Petre Peter.

Foto: Mediafax

CITIȚI ȘI:

Dosarul Mineriada, DEZVĂLUIRI din rechizitoriu. Cine le-a incendiat și devastat locuințele lui Corneliu Coposu și Ion Rațiu / Au fost furate bunuri

Dosarul Mineriada: Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Miron Cozma și Adrian Sârbu, trimiși în judecată

Cunoscut jurnalist de investigații, generația presei anilor '90, prin condeiul căreia au trecut toate marile scandaluri ale ultimilor 30 de ani. Licențiat în Drept, specializat în nișa subiectelor ... vezi toate articolele