Tragedia din Cosmopolis, locul unde Teodora Marcu, o tânără de doar 23 de ani, însărcinată cu al doilea copil, a fost „executată” fără milă de un fost iubit, a redeschis Cutia Pandorei în ceea ce privește violența domestică și situațiile prin care trec femeile care trăiesc, în diverse circumstanțe, alături de agresori care le torturează și le distrug viața pe toate planurile.
Anca Elena Bălășoiu, avocat și activist pentru drepturile femeilor, a explicat într-un interviu pentru Gândul ce ar trebui să facă femeile care se confruntă cu o astfel de situație, dar și de ce unele tragedii survin și pe fondul unor practici judiciare greoaie.
Avocata atrage atenția că, de cele mai multe ori, când se solicită emiterea unui ordin de protecție, victima încă se mai lovește, în România lui 2025, de un adevărat lanț al slăbiciunilor.
Nu mai este un secret pentru nimeni că numărul cazurilor de violență în familie crește alarmant. În 2024, polițiștii au avut aproape 59.500 de dosare, cu 35% mai multe față de 2019. Victimele sunt, de cele mai multe ori, femei și copii.
Și numărul victimelor care își fac curaj să iasă din relațiile abuzive și să își reclame agresorii este într-o ușoară creștere. Numărul helpline la care pot suna pentru a cere ajutor victimele violenței domestice este 0800.500.333.
Cu alte cuvinte, mărturisește avocata, ne lovim de o practică incoerentă a instanțelor de judecată, dar și de nepăsarea autorităților primare care ar trebui să ia decizii aplicate și clare, ținând cont că în joc este viața unor oameni.
„La cabinetul nostru vin foarte des, săptămânal, și apelează la noi femei – pe care un coleg de-al meu am auzit că le-a numit foarte frumos supraviețuitoare. Este o realitate crudă, dar cred că este un termen bun.
Vreau să vă spun că anual, în România, câteva zeci de femei sunt omorâte de partener sau de foști parteneri de viață care aleg să încalce sau să ignore limitele unui ordin de protecție. Din păcate, statisticile privind femeile care ajung să fie omorâte de partener sau foști parteneri de viață este mult mai mare, pentru că nu toate solicită emiterea unui ordin de protecție.
Mai grav este că atunci când se solicită emiterea unui ordin de protecție, încă ne mai lovim de un lanț al slăbiciunilor. Cu alte cuvinte, ne lovim de o practică incoerentă a instanțelor de judecată și foarte des de nepăsare a autorităților primare, a autorităților la care ajunge semnalul de alarmă tras prima dată de către victimă. Mă refer, de regulă, la Poliție sau la reprezentanții Protecției Copilului, pentru că sunt anumiți copii care înștiințează cadrele didactice de la școală, consilierul școlii sau utilizează linia verde pentru drepturile copilului, în situații de genul «tata o bate pe mama» sau «vreau să plec de acasă, că nu mai pot».
Pe mine, pe noi ca avocați, ne îngrijorează faptul că de multe ori ne prezentăm în fața instanței cu dosare pe care le considerăm bine documentate, cu cazuri în care victimele reușesc să strângă anumite dovezi împotriva agresorilor. Au fost situații în care victimele se duc singure la secția de poliție și depun o plângere penală împotriva agresorilor. Nici în asemenea situații în care victimele reușesc să își alinieze prioritățile, reușesc să-și facă curaj să apeleze la autorități, nu sunt întâmpinate cu ajutorul de care acestea ar avea nevoie. Iar strict raportat la instanțele de judecată, din păcate, practica este încă una împărțită și una îngustă”, a spus avocata.
Avocata Anca Elena Bălășoiu mărturisește că atunci când este vorba despre eliberarea ordinelor de protecție, de cele mai mult ori instanțele văd această situație ca pe înlăturarea unui pericol iminent și nu ca pe o situație pe termen lung, cu repercusiuni grave care pot apărea în lipsa acestui ordin.
În plus, susține specialista în drept, violența fizică – pentru care se eliberează de cele mai multe ori acest ordin de protecție – nu este singura formă prin care victimele sunt terorizate de actuali sau foști parteneri.
„În primul rând, vreau să spun că se acordă ordine de protecție cu precădere în situațiile în care magistrații constată violența fizică, dar nu și alte tipuri de violență, pentru că sunt în total nouă tipuri de violență domestică. Nu este doar unul, nu ne referim doar la violența domestică în formă fizică. Există și violență psihologică. Exact prin ce a trecut și victima din Cosmopolis. Or fi fost și situații de violență fizică, dar vorbim, totuși, de un fost partener de viață. În acest caz, vorbim cu precădere despre acte de urmărire, acte de hărțuire, deci de o formă de violență psihologică.
Din păcate, de foarte multe ori, mergem cu asemenea dosare în fața instanței și solicităm ordin de protecție, solicităm ca agresorul să fie obligat să mențină o distanță și să nu mai ia niciun contact cu victima și aceste ordine sunt respinse. Practica în România este, cu preponderență, în sensul în care se consideră că prin ordinul de protecție trebuie să se înlăture un pericol imediat, adică să fie scos agresorul care conviețuiește cu victima ca să nu mai agreseze. Dacă actul de agresiune s-a întâmplat ieri sau alaltăieri, dacă victima se prezintă după două săptămâni din diverse motive, motivarea instanței este în sensul că nu mai există un pericol iminent și atunci nu mai emite ordin de protecție.
Nouă, ca avocați, ne revine misiunea ingrată, foarte dificilă, de a primi solicitarea victimei, de a asculta victima și chinurile prin care trece și de a o trimite înapoi în mediul agresiv, pentru a strânge minime probe sau a explica dacă a avut loc un atac fizic. Dacă toate acestea s-au întâmplat acum două săptămâni, cel mai probabil nu va primi ordin de protecție. Aici mai trebuie să lucrăm. Pași s-au mai făcut cu acest instrument juridic. Este bună direcția în care se îndreaptă, întrucât în 2020 au fost înăsprite măsurile pentru încălcarea ordinului de protecție”, a detaliat avocata.
Anca Elena Bălășoiu recunoaște că, deși s-au făcut ceva pași în practica judiciară cu privire la contextul violenței domestice, este nevoie de mai multă claritate, viziune și de o pregătire mai atentă a celor implicați, pentru a putea empatiza cu victima și cu situațiile prin care trece aceasta.
„Într-adevăr, acum există și posibilitatea legală ca agresorul care încalcă limitele unui ordin de protecție să poată fi reținut și ulterior arestat preventiv, ceea ce până în 2020 nu exista. Și în continuare există mai multe idei care sper să ajungă să fie puse practică pentru a perfecționa legea 217 / 2003. Avem o legislație veche care se pune în aplicare foarte dificil.
Este clar că este necesară o școlarizare, o pregătire profesională mai atentă a celor implicați, din punct de vedere al empatiei și din punct de vedere al înțelegerii pașilor pe care victima îi are la dispoziție, astfel încât polițistul la care ajunge victima să știe să o îndrume cu adevărat.
Suntem într-o situație în care – atenție – prin Legea 217, agresorul poate fi obligat la consiliere psihologică, însă pentru victimă este totul opțional și este lăsată pe cont propriu în ceea ce privește posibilitatea acesteia de a beneficia de terapie, de consiliere psihologică. În situația în care foarte multe dintre victimele violenței domestice depind financiar de agresor, depind din punct de vedere locativ de agresor și de foarte multe ori au copii cu acesta”, a mai spus avocata.
Anca Elena Bălășoiu, avocat și activist pentru drepturile femeilor, a precizat că, deși vremurile s-au schimbat mult, iar avântul tehnologic este unul care permite accesul la orice informație, nu avem încă educația necesară pentru a depista simptomele agresiunii, înainte de a ne arunca în calvarul unei relații de acest gen.
„Aș sfătui femeile să citească mai mult, să se documenteze despre tot ceea ce înseamnă implicare într-o relație emoțională cu cineva, în general vorbind. Apoi, aș sfătui femeile să nu renunțe niciodată la independența lor financiară, pentru că una dintre formele de agresiune, pe lângă cea fizică și cea psihologică, este și agresiunea financiară și această relație de dependență financiară pe care agresorul o creează cu bună știință între el și victimă, care ajunge să depindă de el din punct de vedere financiar.
Doar agresorul este cel care izolează victima de societate și care implantează victimei ideea că este singură și că fără el nu va reuși niciodată să facă nimic. Din aproape 18 ani de avocatură pot să vă cum că toate toate, fără excepție, toate victimele, toate femeile care au apelat la noi pentru a obține un ordin de protecție și ulterior, la nevoie, o desfacere a căsătoriei, un divorț, toate sunt din punct de vedere social și emoțional mult mai bine decât înainte.
Deci aceste temeri ale victimelor nu sunt de nedepășit. Este nevoie de puțină informare și de curaj ca să se poată ieși din aceste relații până nu este prea târziu.
Și cred că tragedia din Cosmopolis este relevantă și trebuie luată ca un semnal de alarmă serios față de ceea ce poate să facă un agresor victimei violenței domestice„, a conchis interlocutoarea Gândul.
Fenomenul violenței domestice a crescut în ultimii 5 ani cu 35%. În medie, la nivelul țărilor din Uniunea Europeană, procentul femeilor care au avut un partener care le-a agresat fizic, măcar o dată în viață, este de 15-20%.
Anul trecut, au fost peste 60.000 de victime la nivel național, iar cele mai multe agresiuni au avut loc în Capitală, respectiv 8.400. În Iflov au fost 3.000 de cazuri, iar în Iași, Brașov și Suceava, peste 2.000.
Specialiștii spun că tot mai multe femei care fac eforturi să iasă din aceste relații apelează la instituțiile statului, însă procesul nu e ușor.
România continuă să fie criticată la nivel internațional pentru numărul victimelor violenței domestice. Statele Unite ale Americii arată, în ultimul raport al Departamentului de Stat, că România tolerează violurile și violența domestică.
Cele mai multe dosare au fost deschise pentru loviri sau alte violențe – aproape 60% -, în timp ce 12% dintre victime au fost amenințate de agresori. Cele mai multe dintre victime au fost agresate acasă, exact în locul unde ar trebui să se simtă cel mai în siguranță.
Din păcate, cifrele nu sunt mai bune nici la nivel european. După cum arată datele publicate de Eurostat, aproximativ o treime dintre femeile din UE au fost victime ale violenței fizice.
Potrivit unui studiu publicat de Eurostat în luna noiembrie 2024, România se află pe locul patru în clasamentul european la capitolul violență asupra femeilor în familie sau din partea partenerului.
Cele mai recente date furnizate de Eurostat arată că 18% dintre femeile care au avut măcar un partener au fost victime ale violenței fizice sau au primit amenințări din partea partenerului de viață. În ceea ce privește agresiunea psihologică, datele sunt și mai îngrijorătoare. Mai exact, 32% dintre femei au avut sau au un partener care le-a agresat psihologic în viață.
Țara cu cel mai mare procent în ceea ce privește violența domestică fizică, dar și agresiunea psihologică este Ungaria, unde peste 50% dintre femei au avut un partener care le-a abuzat psihic sau le-a amenințat și 40% dintre ele au avut un partener violent fizic.
Teodora Marcu era însărcinată în momentul în care a fost ucisă de față cu fiica ei, în complexul Cosmopolis din județul Ilfov, de fostul iubit Robert Lupu, care s-a sinucis cu aceeași armă cu care a împușcat-o pe tânără.
Tragedia este cu atât mai mare cu cât Teodora își vedea împlinit visul de a deveni mamă pentru a doua oară și aștepta un băiețel.
Criminalul sinucigaș Robert Wolf era cunoscut în Onești, orașul său natal, ca o persoană controversată. Fusese căsătorit, avea o fiică adolescentă și scrisese o carte autobiografică despre ce credea el a fi poveste de iubire. Cartea „Viata unui zdrențoi și analizele lui” nu a fost niciodată acceptată de vreo editură, dar a fost publicată în număr limitat, pentru el și prietenii săi. În opinia psihoterapeuților, descrierile din carte conturează un caz clinic.
Potrivit unor surse, relația lui Robert Lupu cu Teodora Marcu ar fi început pe când fata avea doar 14 ani, stârnind nemulțumirea părinților acesteia.
Moartea tragică a Teodorei Marcu, ucisă cu sânge rece la vârsta de numai 23 de ani, de către fostul ei concubin, scoate la lumină trecutul violent al relației de iubire pe care a avut-o cu taximetristul Robert Lupu.
Potrivit unor surse judiciare, în cursul anului 2021, aceasta făcea videochat sub controlul strict al lui Robert Lupu. Pentru că, tot în acea perioadă, a decis să pună punct relației cu acesta, bărbatul a început să o hărțuiască și să o amenințe cu moartea.
Mai mult, pe fondul acestor tensiuni, Lupu a și jefuit-o. Acesta i-a furat computerul în care, printre alte date personale, avea inclusiv contul bancar și i-a furat, în mai multe tranșe, aproape 3.000 de dolari. Tânăra ar fi sesizat, în 2021, procurorii pentru furtul acestor bani. La acel moment, Robert Lupu era deja un cunoscut al anchetatorilor, el fiind suspectat și în două dosare de proxenetism.
CITIȚI ȘI: