EXCLUSIV | Cine le apără pe femeile bătute în familie. ”Când apare violența domestică, femeia este anulată ca om, este umilită și călcată în picioare. Cercetarea penală ar trebui să continue chiar dacă se împacă”

EXCLUSIV | Cine le apără pe femeile bătute în familie. ”Când apare violența domestică, femeia este anulată ca om, este umilită și călcată în picioare. Cercetarea penală ar trebui să continue chiar dacă se împacă”
Foto cu caracter ilustrativ
Publicat: 30/08/2022, 18:10
Actualizat: 30/08/2022, 19:25

Violența domestică este un fenomen abominabil, însoțit de cruzime, de tortură, de lipsă a oricărei demnități, spune Monalisa Cîrstea, directorul Direcției Prevenirea și Combaterea Violenței Domestice din cadrul Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES), într-un interviu pentru Gândul, după ce interlopul Fane Vancică a fost filmat când lovește cu bestialitate o femeie, iar imaginile au fost făcute publice. În astfel de situații, femeile pot primi ajutor în mai multe feluri, trebuie doar să depășească teama de agresor și să ceară să fie ajutate și protejate în centre. 

Cazul prezentat de Gândul – imaginile apărute în spațiul public, în care interlopul Fane Vancică lovește cu o cruzime de neimaginat o femeie – nu este unul singular. Numai în anul 2021 au fost emise aproximativ 10.000 de ordine de protecții provizorii pentru victimele violenței domestice, în timp ce 12.000 de persoane au apelat la ajutorul serviciilor sociale. Tot anul trecut, la Poliție au fost înregistrate 30.000 de plângeri ale victimelor violențe domestice.

De multe ori însă, femeile nu cer ajutor fie pentru că se tem de fapte mult mai grave comise de agresorii lor, fie pentru că sunt dependente economic sau social de aceștia. Mai mult, spune Monalisa Cîrstea, încă sunt  familii în care au rămas, din copilărie, mesajele că bătaia este ruptă din Rai, că este un semn de iubire.

Șefa Direcției Prevenirea și Combaterea Violenței Domestice susține că ar fi nevoie chiar ca violența domestică să fie încadrată juridic ca infracțiune de sine stătătoare, deoarece prevederile din Codul penal nu acoperă acum în totalitate acest gen de agresiune, oferindu-i agresorului portițe de scăpare, dar și de a repeta acest gen de comportament.

Continuarea cercetării penale chiar dacă victima acceptă să se împace cu agresorul și își retrage plângerea ar putea să scadă numărul cazurilor de violență în familie, mai spune Monalisa Cîrstea, în interviul pentru Gândul.

„Violența domestică este un fenomen abominabil, însoțit de cruzime, de tortură”

O problemă a societății românești este că încă nu a ieșit din zona de toleranță a unui fenomen la care s-a ajuns prin mesaje transmise, în multe cazuri, din copilărie, pe ideea ”dacă nu te bate, nu te iubește”.

„Din păcate, deși suntem într-un secol al evoluției tehnologice, avem de-a face cu aceste fenomene abominabile, pentru că violența domestică este un fenomen abominabil, este un fenomen însoțit de cruzime, de tortură, de lipsă a oricărei demnități.

Femeia este anulată ca om, este umilită și călcată în picioare, iar așa ceva este inacceptabil. Noi autoritățile trebuie să încercăm – însă nu putem sub nicio formă singure – să schimbăm ceva din aceste percepții patriarhale, pentru că la noi întreaga cultură, întreaga tradiție merge către ideea de toleranță a fenomenului, pe vorba că «dacă nu te bate, nu te iubește», și începe încă din copilărie, pe principiul «unde dă mama, crește».

Deci, noi, practic, nu facem altceva decât să susținem la nivel tradițional o cultură a violenței împotriva femeii și de acceptare a acestui fenomen”, spune Monalisa Cîrstea.

Amploarea fenomenului violenței în familie: 10.000 de ordine de protecție provizorii emise într-un an

Monalisa Cîrstea mai spune că Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES) are în derulare mai multe proiecte și campanii, scopul fiind acela de a produce schimbări cu privire la facilitarea accesului la justiție.

„Din anul 2016, printr-un efort național comun – pentru că nu am lucrat la asta doar noi, cei din cadrul ANES, ci împreună cu specialiști din justiție și cu colegi din societatea civilă -,am reușit un lucru nemaipomenit, să ratificăm  Convenția de la Istanbul, care este, practic, o Biblie a drepturilor femeii împotriva violenței domestice și violenței de gen.

Am mers mai departe și, după ratificarea acestei Convenții prin Legea 30/2016, am amendat legea națională, mai exact Legea 217/2003 privind prevenirea și combaterea violenței domestice, și am introdus o serie de prevederi foarte importante. Una dintre ele, care cred că ar trebui să fie foarte cunoscută și din ce în ce mai promovată, este Ordinul de Protecție Provizoriu. Este o măsură în premieră pentru țara noastră, a apărut în 2018 și, din fericire, vedem că a fost acceptată de foarte multe femei.

De pildă, anul trecut au fost emise aproximativ 10.000 de ordine de protecții provizorii. Acestea se referă la extragerea agresorului din locuință – indiferent dacă este locuință proprietate personală sau nu. La emiterea unui ordin de protecție provizoriu, cu o valabilitate de cinci zile, femeia poate apela oricând se află într-o situație de criză și de risc, la Poliție”, a explicat Monalisa Cîrstea.

Mai mult, victima violenței domestice poate cere prelungirea unui ordin de protecție, fără să mai fie nevoie să meargă în instanță și să depună o nouă cerere în acest sens, procedură la care, de multe ori, era șantajată de agresor să renunțe.

„Acea măsură se prelungește – până la emiterea unui ordin de protecție -, dacă victima dorește, fără să mai fie necesare alte demersuri, fără să mai meargă victima la instanță și să depună cerere de ordin de protecție. Totul se face în mod automat. Este un lucru nemaipomenit și chiar apără și protejează victima, pentru că, de multe ori, era și șantajată să-și retragă cererea de ordin de protecție de către agresor”, a explicat directorul Direcției Prevenirea și Combaterea Violenței Domestice.

”Violența domestică ar trebui să fie infracțiune de sine stătătoare, cercetarea penală să continue chiar dacă se împacă”

Monalisa Cîrstea crede că astfel de situații pot fi prevenite sau limitate dacă violența în familie ar fi stabilită ca infracțiune de sine stătătoare. Acum, Codul penal prevede, la articolul 199 referitor la violența în familie, că pentru faptele de omor, lovirea sau alte violențe și vătămarea corporală, pedeapsa maximă prevăzută pentru acestea se majorează cu o pătrime dacă sunt săvârșite de un membru al familiei.

La nivel național, ne-ar trebui o infracțiune de sine stătătoare ca violență domestică. La momentul actual, Codul penal are, într-adevăr, prevederea la articolul 199 de Violență în familie, dar aceea nu este o infracțiune de sine stătătoare, este doar posibilitatea de a aplica circumstanțe agravante de până la o pătrime, pentru alte infracțiuni din Codul penal care au ca protagoniști membri ai familiei.

Asta nu ajută prea mult pentru că, la celelalt infracțiuni, este necesară plângerea prealabilă a victimei. Or, victima ar trebui deja să fie protejată, ar trebui să se intervină din oficiu și să există mecanismele care să permită continuarea cercetării penale, chiar dacă aceasta se împacă”, spune Monalisa Cîrstea.

„Sunt femei care au trecut prin situații groaznice și acum trăiască o viață liniștită”

Directorul Direcției Prevenirea și Combaterea Violenței Domestice le încurajează pe femei să creadă în intervenția autorităților și să apeleze la serviciile de protecție socială, atunci când se confruntă cu cazuri de violență domestică.

Monalisa Cîrstea explică ce ar trebui să facă o femeie aflată într-o astfel de situație, care poate să fie protejată în centre de primire, de recuperare sau chiar în locuințe protejate, dacă situația este foarte gravă.

”Dacă este foarte, foarte speriată, îi este teamă și nu vrea neapărat să apeleze la autorități, o sfătuim să discute cu o persoană-resursă sau cu un specialist. Poate apela, de pildă, la numărul nostru unic, telefonul Helpline – 0800.500.333  și poate cere un sfat să vadă în ce direcție ar trebui să meargă. De foarte mult ori, oamenii din apropiere sunt oamenii-cheie, oamenii-resursă”, a precizat aceasta.

La toate Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului există servicii sociale destinate prevenirii și combaterii violenței domestice, iar centrele de primire în regim de urgență au o durată de găzduire de până la 60 de zile.

”Avem și centre de recuperare, cu o durată de până la 180 de zile și avem locuințe protejate, deschise din 2020, printr-un proiect european, câte una în fiecare județ.

Nu doar atât, ne-am gândit să facem niște servicii integrate, care să vină și cu grup de sprijin, grup de suport, un psiholog care să le ajute, pentru că sunt într-o stare emoțională fragilă și au nevoie de încredere”, a adăugat Monalisa Cîrstea.

„Victimele violenței domestice nu sunt lipsite de speranță și acest mesaj trebuie să ajungă la ele”

Monalisa Cîrstea susține că primul pas este ca femeile care trec prin astfel de momente să-și recapete încrederea în ele. Mai departe, este nevoie ca, prin cabinetele de consiliere vocațională, să fie ajutate să se desprindă financiar de partenerul- agresor, să devină independente financiar.

Fiecare dintre ele, dacă nu a avut o carieră sau un loc de muncă, se poate gândi să devină independentă. Obținerea independenței – cum este și cazul de față, presupun –  față de un amant, de un iubit, de un soț este primul pas atunci când ești ținută înlănțuită economic.

De cele mai multe ori, violența domestică nu este singura formă întâlnită, conlucrează mai multe forme de violență: psihologică, economică, violență socială și, de cele mai multe ori, violență domestică. Și atunci, trebuie să avem o intervenție integrată. Dar, este foarte important să le încurajăm să vină către servicii și să caute o șansă la o viață normală”, a precizat aceasta.

Și agresorii pot primi ajutor, în centrele deschise recent pentru a ajuta familiile în care cel care comite violențe acceptă să urmeze un program terapeutic.

”Avem și centre de agresori, am înființat de curând, opt noi centre, și ne gândim în viitor la un program amplu pentru aceștia, chiar la instituirea obligației pentru ei de a urma cursuri de echilibru emoțional, de comportament antiagresiv. Mai exact, ne dorim să extindem o rețea de programe terapeutice pentru agresori”, a explicat directorul Direcției Prevenirea și Combaterea Violenței Domestice.

Poliția s-a autosesizat în cazul femeii bătute de Fane Vancică

Polițiștii bucureșteni ai Secției 16 s-au sesizat din oficiu după ce, în spațiul public, au apărut imagini în care cunoscutul interlop Fane Vancică lovește o femeie. Anchetatorii au deschis un dosar penal pentru loviri și alte violențe.

”Încă din cursul zilei de ieri, 29 august a.c., polițiștii Secției 16 s-au sesizat din oficiu și au demarat verificările în vederea depistării persoanelor implicate și stabilirii condițiilor în care a avut loc evenimentul. Cercetările sunt continuate pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4”, a anunțat, marți, Poliția Capitalei.

Cercetările vin după ce Fane Vancică a fost filmat în timp ce îi dă unei femei picioare în cap, în stomac și în spate și aruncă apă și gheață din frapieră pe ea, în timp ce o înjură și o pune să stea în patru labe. În timpul agresiunilor, Vancică este urmărit de mai multe persoane prezente în cameră, care nu iau nicio măsură și participă pasiv la evenimentele șocante. Imaginile cu acte de violență domestică de o cruzime uluitoare au fost publicate pe rețelele de socializare.

Mara Răducanu
Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul Zilei, Adevărul, Mișcarea de Rezistență, Alephciteste mai mult
Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase