Basarab I este considerat primul voievod și întemeietor al statului Valahia (Țara Românească). El a domnit estimativ din anul 1304 până la 1352. I se mai spune și Basarab Întemeietorul.
Însă, unii istorici români susțin că nu el a fost primul voievod. Recent, un elev din Târgiu Jiu susține că a făcut o mare descoperire – l-a identificat pe adevăratul întemeietor al Valahiei.
Dar să aflăm cine a fost Basarab I Întemeietorul.
Despre Basarab se spune că ar fi fost de descendență cumană. Nu se știu multe detalii despre viața sa. Unii istorici cred că el ar fi fost un uzurpator al tronului ocupat de un alt voievod misterios. Iar alții cred că l-a succedat pe tatăl său Thocomerius, un voievod al Valahiei ce l-a succedat pe un alt voievod pe nume Bărbat, un conducător local al Olteniei. Basarab a fost la începutul domniei sale un vasal al regelui Ungariei.
Într-o diplomă emisă de regele Carol I al Ungariei pe 26 noiembrie 1332 scrie „Basarab, fiul lui Thocomerius, valahul nostru loial”. Numele de Thocomerius înseană „fier întărit” și ar fi de origine cumană sau tătară. În analele rusești din 1295, el este menționat ca „Toktomer”.
La 1325, Basarab a refuzat să se mai supună Sfintei Coroane a Ungariei și a anexat Banatul de Severin și a organizat atacuri asupra regiunilor sudice din Regatul Ungariei. De asemenea, a sprijinit atacurile țarului bulgar Mihail al III-lea Asan împotriva Regatului Serbiei, dar a fost înfrânt și ucis în 1330, în Bătălia de la Velbuzd.
Regele Carol al Ungariei, furios pe Basarab, și-a adunat trupele și a invadat Valahia, ocupând Curtea de Argeș. Aflat la Posada, trupele sale care traversau o strâmtoare au fost supuse unei ambuscade pe 12 noiembrie 1330. Valahii viteji urcați pe munți au aruncat cu bolovani și cu săgeți spre armata regelui ungar.
Înfricoșat de moarte, Carol a făcut schimb de haine cu un cavaler și a fugit de la fața locului. Suzeranitatea maghiară asupra Valahiei a încetat, fiind astfel înființat primul principat românesc autonom, condus pentru două secole de descendenții lui Basarab.
În 1352, Basarab a ctitorit o biserică cu arhitectură bizantină – Biserica Domnească din Curtea de Argeș, finalizată în 1369.
Daris Mănescu, elev în clasa a XI-a la Colegiul Național „Tudor Vladimirescu”, este pasionat de istoria evului mediu. Însă, se plânge că istoria predată în școala românească este după un model rigid și învechit. El a publicat volumul „Începuturile Țării Românești. Între invazie și dominație” în care demonstrează că un personaj enigmatic a fost primul voievod al Valahiei, nu Basarab.
El susține că elevii ar trebui încurajați să analizeze documente, nu să memoreze anii.
„Cred că ar trebui pus mai mult accentul pe analiza documentelor istorice și a izvoarelor, decât pe partea de memorare a anilor, de memorare a datelor și a diferitelor aspecte legate”, a declarat elevul.
În volum, Daris Mănescu a adus câteva argumente prin care vrea să dovedească că Negru Vodă a fost adevăratul întemeitor al Valahiei. El spune că formarea Țării Românești a durat 200 ani, nu 20 ani așa cum presupun majoritatea istoricilor. El invocă informațiile despre existența primelor formațiuni pre-statale românești încă de la 1247, când Cavalerii Ioaniți s-au stabilit pe teritoriul actual al țării noastre după ce au participat la cruciadele din Orient.
Elevul spune că la 1290, în Țara Făgărașului, s-a produs o ruptură între o autonomie locală condusă de Negru Vodă și coroana Ungariei. Negru Vodă, cunoscut și ca Radul Negrul Voievod, ar fi descălecat către sudul țării noastre și ar fi înființat Valahia.
Negru Vodă ar fi fost ctitorul Mânăstirii Argeșului, construită de Meșterul Manole, cel care și-ar fi sacrificat soția. El a zidi-o pe Ana pentru ca mânăstirea să nu se mai surpe, potrivit unei balade din folclorul românesc.
„Am observat că istoriografia noastră românească l-a punctat ca întemeietor al Țării Românești pe Basarab I. Însă este prea mult spus, pentru că formarea Țării Românești nu este un proces realizat doar în decursul a 20 de ani, așa cum consideră majoritar istoricii noștri. Este un proces care a durat aproape două secole, o sinteză protostatală inițiată încă de la primii voievozi români. Bineînțeles, noi nu-i știm cine au fost chiar primii – avem informații începând doar cu anul 1250 despre primele formațiuni pre-statale românești, mai exact anul 1247 în perioada Cavalerilor Ioaniți, însă, ulterior, informațiile sunt din ce în ce mai dese despre aceștia și apare și acest personaj enigmatic Negru Vodă. (…) Așa a rămas el în tradiția noastră orală românească ca fiind în întemeietorul Țării Românești. Putem doar face câteva presupuneri legate de originea acestuia. Istoricii noștri au considerat că la finalul secolului al 13-lea, mai exact în anul 1290, undeva în Țara Făgărașului s-ar fi produs o ruptură între o autonomie locală condusă de acest voievod și de către regele Ungariei. Acesta ar fi descălecat către sud și ar fi înființat oficial Țara Românească, așa cum o cunoaștem în istoriografie”, a declarat tânărul scriitor pentru Digi24.
Ministrul Educației, Daniel David, s-a declarat încântat că mai sunt elevi pasionați de istorie care susțin schimbarea metodelor de predare a disciplinelor în școli.
„Întotdeauna, la nivel de sistem, statistic vorbind, ai și deviații fericite, ca să spun așa, și probabil că avem un astfel de copil astăzi, aici, pe care îl felicit. Mă bucur că sunt astfel de cazuri… văd că vorbește despre lucruri importante, și anume noi metode de predare, noi metode de a se transfera competențe, dincolo de a se preda și de a se memora date și diverse evenimente istorice. Este ceea ce și eu spun de când sunt ministru – că problema noastră legată de analfabetismul funcțional se leagă și de discipline, uneori prea multe, și de conținuturi, uneori prea multe și irelevante. Am spus foarte clar că și metodele de predare adeseori nu sunt suficient de stimulative și nu implică suficient de mult copiii. Deci, altfel spus, mă bucur că se întâmplă astfel de situații”, a precizat ministrul Educației, Daniel David.
Mulți istorici au scris despre voievodul enigmatic: Constantin G. Giurescu care i-a negat existența în lucrarea „Istoria Românilor”. Alexandru Xenopol și Gheorghe Brătianu care susțin existența voievodului, iar Nicolae Iorga a scris că Basarab a fost întemeitorul căci Făgărași nu era locuit și organizat politic în secolul 14.
În 2007, istoricul Neagu Djuvara a publicat lucrarea „Thocomerius-Negru Vodă”, și este în favoarea existenței reale a voievodului. El a făcut analogii cu întemeierea Moldovei (prin descălecatele voievozilor maramureșeni Dragoș și Bogdan) și cu întemeierea Regatului Franc, când o societate romanizată și creștinată este condusă de un grup de germani.
Ioan-Aurel Pop, în „Din mâinile valahilor schismatici… ” a scris că „numele de Basarab de origine turanică, iar Negru Vodă s-ar fi mutat cu un grup de români și catolici la sudul Carpaților după ce s-a revoltat împotriva monarhiei maghiare. Alții cred că Negru Vodă ar fi de fapt Tihomir, tatăl lui Basarab. La Curtea de Argeș a fost descoperit un os de la picior, o falangă şi o măsea. bărbat care a murit între 1340-1350, iar potrivit analizelor ADN și Carbon 14, acesta avea 1,70 metri înălțime, 40 ani, ochi căprui, păr și piele de culoare închise, având origini germanice și nu cumane. S-a speculat că la Curtea de Argeș ar fi fost înmormântat Negru Vodă, urmașul său, Vlaicu Vodă, sau chiar fiul lui Basarab I, Alexandru Nicolae, potrivit HISTORIA.
Până la noi descoperiri și cercetări, Negru Vodă continuă să rămână un personaj misterios și legendar, cunoscut și ca Prințul Negru al Valahiei.
Sursa Foto: Wikipedia Commons (domeniul public)