Leonardo Badea (BNR): Redresarea economică a României, între capcana venitului mediu și evitarea dezechilibrelor

Specialistul BNR Leonardo Badea a făcut o analiză a transformărilor economice prin care a trecut România, de la momentul integrării în Uniunea Europeană, până în perioada recentă, marcată de evenimente la nivel global și regional, care au generat crize economice.

Leonardo Badea a subliniat rolul benefic pe care integrarea în Uniunea Europeană l-a avut pentru România.

„România a înregistrat un ritm susținut de creștere economică, impulsionat de procesul de integrare europeană, de reformele structurale implementate înainte și după aderare, precum și de accesul la piața unică și la fondurile Uniunii Europene.”, a precizat economistul pentru Economedia.ro.

Acesta atrage atenția, însă, asupra faptului că România a intrat într-o perioadă de „turbulențe economice”  în ultimii câțiva ani, atât din cauza împrejurărilor la nivel global, pandemia de Covid-19, războiul din Ucraina, cât și a contextului electoral din 2024.

TURISM Cabanierii de pe Valea Prahovei, afectați de lipsa turiștilor chiar în perioada sărbătorilor de iarnă. Gestul disperat al unui antreprenor din Predeal

23:58

EXTERNE Sârbii nu prea mai vor să adere la Uniunea Europeană, după ce în urmă cu 15 ani sprijinul era de 70%. Ce arată rezultatele celui mai recent sondaj

23:15

„În acest context, este pe deplin justificată preocuparea pentru ajustarea modelului de creștere economică al României, atât în vederea revenirii la o traiectorie sustenabilă, care să limiteze apariția dezechilibrelor pe termen mediu, cât și din perspectiva – mai largă, dar la fel de importantă – a evitării capcanei venitului mediu. Strategia de ieșire din situația economică dificilă în care ne regăsim astăzi trebuie să adreseze deopotrivă aceste două elemente.” a precizat Leonard Badea.

„Când deficitele devin mari, ele tind să se autoalimenteze”

Expertul a preciza că redresarea economică a țării noastre se desfășoară într-un context dificil, având în vedere tensiunile geopolitice și „amenințarea creșterii tarifelor comerciale”.

„Atunci când deficitele devin mari, cronice și persistente, ele tind să se autoalimenteze: economia și actorii săi – gospodăriile, companiile, administrația publică – ajung să se adapteze la un mediu caracterizat de stimuli fiscali permanenți și de politici tolerante față de dezechilibru.

Dacă dezechilibrele se manifestă pe fondul unor șocuri externe de natură globală – de exemplu, tensiuni geopolitice, schimbări în condițiile financiare internaționale sau perturbări majore ale lanțurilor de aprovizionare – sau sunt amplificate de acestea, procesul de ajustare devine cu atât mai mult unul foarte dificil, iar spațiul de manevră al autorităților naționale este restrâns substanțial.”, a afirmat Leonardo Badea.

„În anumite regiuni, salariul minim se apropie de media salarială”

Specialistul BNR a explicat că, deși mărirea salariului minim a dus la îmbunătățirea nivelului de trai pentru un anumit segment de cetățeni, această situație a dus la comprimarea diferențelor între angajații calificați și cei necalificați.

„Pe piața muncii din România, deși creșterea salariului minim a contribuit aproape imediat la îmbunătățirea nivelului de trai în segmentele inferioare ale distribuției veniturilor, majorările insuficient corelate cu dinamica productivității au distorsionat structura stimulentelor în sectoare cu valoare adăugată scăzută. În anumite regiuni sau industrii, salariul minim se apropie de media salarială, comprimând astfel diferențele între muncă calificată și necalificată și descurajând investițiile în formarea profesională.

Totodată, necorelarea cu nivelul ofertei interne a făcut ca surplusul de cerere pentru consum a gospodăriilor să conducă la creșterea importurilor, agravând dezechilibrul extern și implicit presiunea latentă și indirectă asupra cursului de schimb. În timp, coroborat cu o serie de factori exogeni, prețurile interne și impactul asupra inflației al prețurilor din import au crescut simultan.”, a mai precizat Leonardo Badea.

România și capcana „venitului mediu”

Leonardo Badea a explicat cum economiile aflate la început de drum, așa cum a era România postdecembristă, riscă să cadă în „capcana venitului mediu”.

„În ceea ce privește riscul de a cădea în capcana venitului mediu, acest concept se referă la situația în care o țară care a reușit tranziția de la un nivel scăzut la unul mediu de venituri ajunge într-un punct de stagnare, din care nu mai poate progresa către statutul de economie dezvoltată.

Atunci când economiile de piață se află la început de drum – așa cum a fost cazul României și al altor state din regiune care, în anii ’90, au făcut tranziția de la regimuri autoritare și economii integral planificate.

Pe măsură ce o economie evoluează, avantajele inițiale devin insuficiente pentru a susține dezvoltarea și trebuie înlocuite cu fundamente de creștere mai sofisticate, în principal de ordin tehnologic și al calității capitalului uman.”, a mai precizat Leonardo Badea.

„O necesitate imediată pentru consolidarea fiscală”

„Conform FMI datoria publică a României (exprimată ca pondere în PIB) ar urma să atingă nivelul de 75,7% în 2030, în contextul informațiilor existente în prezent. Aceste informații conturează o necesitate imediată pentru consolidarea fiscală.”, a afirmat Badea.