Duminică, 29 iunie, creștinii îi prăznuiesc pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel, ocrotitorii celor din penitenciare, care au greșit față de Dumnezeu, așa cum și ei au greșit: Petru s-a lepădat de Hristos, iar Pavel i-a prigonit pe creștini. În calendarul popular, sărbătoarea marchează miezul verii agrare și perioada secerișului.
Creștinii îi sărbătoresc azi pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel, patronii spirituali ai celor aflați în detenție.
Sfântul Apostol Petru, fiul lui Iona și fratele Apostolului Andrei, s-a născut în Betsaida Galileei. Numele lui de iudeu era Simon, însă Hristos îl va numi Chifa (piatră). După o pescuire minunată pe lacul Ghenizaret, el este chemat să devină pescar de oameni. El mărturisește în numele apostolilor dumnezeirea lui Hristos, dar se și leapădă de Hristos când acesta este prins spre a fi răstignit.
După înălțarea Domnului, Petru ia cuvântul în adunarea ucenicilor și aleg ca apostol pe Matia în locul lui Iuda. În ziua Cincizecimii, după predica Sfântului Apostol Petru, se botează trei mii de persoane. Sfântul Apostol Petru a propovăduit în Ierusalim, Iudeea, Samaria, Asia Mică, până în Babilon, iar în ultima parte a vieții, la Roma.
Sfântul Apostol Pavel era originar din Tarsul Ciliciei, din neamul Veniamin, și a fost elevul învățatului Gamaliel. Luptând împotriva creștinilor, Sfântul Apostol Pavel a participat la uciderea arhidiaconului Stefan. Pe calea Damascului, i se arată însă Hristos, într-o lumina orbitoare, și îl mustră: „Saule, Saule, pentru ce mă prigonești?” El se convertește și primește botezul de la Anania, episcopal Damascului.
Sfântul Apostol Pavel a pornit în trei mari călătorii misionare și a scris 14 epistole care se găsesc în Biblie. A fost decapitate din porunca împăratului Nero, în anul 67, în ziua de 29 iunie.
Pentru că Sfinții Apostoli Petru și Pavel au fost în temință deoarece L-au mărturisit pe Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu, ei au devenit ocrotitori au sistemului penitenciar din România.
Tradiția populară spune că în această zi apar licuricii, care îi ghidează pe cei care rătăcesc prin păduri și munți. Ar fi, de fapt, scântei ale biciului Sfântului Petru.
În această zi se dă de pomană pentru cei morți, iar femeile trebuie să ofere vecinilor și săracilor mâncare gătită, precum și vase de lut pline cu apă.
Oamenii nu au voie să muncească, nici la câmp și nici în gospodărie. Nu se spală, nu se aruncă gunioul din casă, nu se toarce, iar oamenii trebuie să meargă la biserică. Nu se scutură merii, pentru ca ogoarele să fie protejate de grindină. În popor, se mai spune că femeile văduve nu au voie să mănânce mere până în ziua de Sfântul Ilie, dacă vor să fie sănătoase.
În calendarul popular, această zi marchează miezul verii agrare și perioada secerișului. De precizat este că p.este 490.000 de români îşi sărbătoresc onomastica de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel.
CITEȘTE ȘI:
Tradiții și obiceiuri de Sânziene sau Drăgaica 2025. Este noaptea în care fetele își visează URSITUL