Tradiții și obiceiuri de Sânziene sau Drăgaica 2025. Este noaptea în care fetele își visează URSITUL

Data de 24 iunie este marcată în calendarul popular ca fiind ziua de Sânziene sau Drăgaica, asociată sărbătorii creştine a Naşterii Sfântului Proroc Ioan Botezătorul. Este ziua în care, în fiecare an, români sărbătoresc Sânzienele, cunoscută în popor şi sub denumirea de Amuţitul Cucului sau Drăgaica, fiind o sărbătoare a Soarelui, a iubirii şi a fertilităţii.

Sânzienele îşi au originea într-un străvechi cult solar, potrivit site-ului crestinortodox.ro. Conform credinţei populare, în noaptea de 23 spre 24 iunie, cerurile se deschid, iar Sânzienele sau Drăgaicele, personaje mitice nocturne, apar în cete, de obicei în număr impar, cântă şi dansează pe câmpuri, această sărbătoare fiind a Soarelui, a poftei de viaţă, a dragostei şi a fertilităţii.

De asemenea, se mai spune că, la noapte, tinerele singure care şi-au pus flori de sânziene sub pernă își visează ursitul. În funcţie de zonă, unul sau altul dintre staturi are rolul principal. În Bucovina, de pildă, Sfântul Ion de Vară se bucură de o ţinere specială, fiind identificat cu Sfântul Ioan cel Nou, ale cărui moaşte se află la Suceava.

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 Ion Cristoiu explică prezența dezastruoasă la vot: Dacă ar fi fost vot politic, ar fi ieșit mai multă lume

20:25

AI AFLAT! „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache” începe luni, 8 decembrie, de la ora 15.00, live pe Gândul. Invitat: Ion Cristoiu

20:21

Oamenii merg acolo în pelerinaj și există texte scrise care se referă la minunile acestui sfânt – cum a pedepsit el, pe ecleziarhul care a furat din darul oamenilor pentru biserică.

Legende transmise pe cale orală povestesc cum Sfântul era păstor şi tatăl lui îl vedea des stând cu privirile pierdute spre cer, rugându-se şi râzând. La un moment dat, l-a întrebat ce vede şi băiatul i-a spus să-şi pună piciorul peste piciorul lui. Atunci, tatăl a văzut cerul deschis şi pe Dumnezeu ţinând în mână tunetul care arată ca un bici împodobit cu flori.

În alte locuri, „greutatea” sărbătorii este dată de relaţia cu Sânzienele, nişte zâne bune care zboară noaptea prin văzduh, în special în noaptea dinspre sărbătoarea lor, sunt foarte generoase: dau noroc pentru holde, pentru sănătate. Ele devin rele numai dacă le supără oamenii.

În dimineaţa de Sânziene, înainte de răsăritul soarelui, oamenii strângeau buchete de Sânziene pe care le împleteau în coroniţe şi le aruncau pe acoperişul caselor, iar dacă această coroniţă rămânea pe casă, se spunea că stăpânii casei vor trăi mult.

Însă, dacă acea coroniţă aluneca spre marginea acoperişului sau cădea de pe acoperiş, în popor se spunea că stăpânii casei vor muri de tineri.

Mai mult, în ziua de Sânziene, sătenii adună de pe câmp flori şi fac cununi pentru fiecare membru al familiei, dar şi pentru fiecare animal din gospodărie. Cununile membrilor familiei sunt aruncate apoi de un bărbat pe acoperişul casei, acesta strigând şi numele celui căruia îi aparţine cununa.

Fiecare cunună trebuie să rămână pe acoperiş, pentru a-l apăra de rău pe cel căruia îi este destinată, iar dacă va cădea, respectivului membru al familiei îi va merge rău tot anul. Sătenii aruncă apoi pe acoperişurile grajdurilor cununiţele făcute pentru animalele din gospodărie, iar tradiţia spune că şi acestea vor fi ocrotite de rău.

O superstiţie legată tot de dragoste spune că îndrăgostiţii care fac împreună baie în râu sau în mare de Sânziene se vor iubi toată viaţa.

Micile flori galbene, numite sânziene, cresc în poieni şi sunt culese de fete, în muzica şi chiuiturile flăcăilor, apoi se împletesc în formă de cerc pentru fete şi de cruce pentru băieţi. Aceste cununi se pun în casă, pe porţi, la ferestre, pe şuri, pe stupi şi chiar în culturi, credinţa fiind că acestea vor ocroti casa şi gospodăria, dar mai ales vor aduce noroc, sănătate şi belşug.

Fetele îşi aruncă aceste cununi pe un acoperiş sau peste vite. Dacă acestea rămân prinse… prevestesc măritişul apropiat. Dacă nimereşte o tânără, fata se va căsători cu un băiat la fel de tânăr, iar dacă i se prinde cununa într-una bătrână, un om în vârstă îi va fi alesul.

Fetele strângeau flori de Sânziene pentru a le pune sub pernă, în noaptea premergătoare sărbătorii, în credinţa că îşi vor visa ursitul. În unele zone, fetele îşi făceau coroniţe din Sânziene, pe care le lăsau peste noapte în grădini sau în locuri curate.

Dacă dimineaţa găseau coroniţele pline de rouă, era semn sigur de măritiş în vara care începea. De asemenea, dacă poartă flori de sânziene în păr sau la sân, fetele şi femeile măritate vor deveni atrăgătoare şi drăgăstoase.

În ziua de 24 iunie a fiecărui an bisericesc, Biserica Ortodoxă face pomenirea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, a Sfântului Niceta de Remesiana şi Aducerea moaştelor Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava. Este cea de patra duminică după Rusalii.

FOTO – Caracter ilustrativ: Mediafax Foto (Cătălina Constantin)