BNR: „Rata anuală a INFLAȚIEI va crește considerabil în următoarele luni”. Banca centrală a decis să mențină dobânda-cheie

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis marți, după ce a analizat cele mai recente evoluții ale indicatorilor macroeconomici, să mențină dobanda – cheie la 6,5% pe an. În ceea ce privește prețurile, conducerea băncii centrale previzionează o creștere considerabilă a inflației în lunile care urmează, în parte și determinate de exprirarea schemelor de plafonare.

Conducerea BNR a hotărât, marți, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 % pe an. În plus, bancherii centrali au decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.

SPORT Trump a primit Premiul FIFA pentru pace la tragerea la sorți a grupelor Cupei Mondiale: Sfârșitul războiului din Ucraina este aproape

22:49

EXTERNE Alexandrina s-a stabilit de mai mulți ani în Marea Britanie. Ce a dezvăluit despre englezi: „Acolo nu există”

22:48

Evoluțiile economiei

Potrivit datelor BNR, inflația a crescut în luna mai, activitatea economică a stagnat ăn primul trimestru, iar Produsul Intern Brut a scăzut, deficitul comercial si de cont curent au crescut, iar efectivul salariaților din economie a scăzut. Pe de altă parte, condițiile de pe piața financiară au tins să se normalizeze după detensionarea mediului politic intern după încheierea calendarului electoral și al progresului discuțiilor vizând formarea noii coaliții de guvernare și configurarea pachetului de măsuri fiscale corective, de natură să atenueze îngrijorările investitorilor financiari legate de perspectiva consolidării bugetare.

BNR arată, în urma ședinței de politică monetară, că rata anuală a inflației s-a menținut în aprilie 2025 la 4,85% (4,86% în martie) și a crescut în mai la 5,45%. Avansul față de finele trimestrului I 2025 este rezultanta continuării accelerării creșterii prețurilor alimentelor și energiei, care a devansat consistent ca impact noile scăderi de dinamică consemnate pe segmentele combustibili și produse din tutun și la nivelul subcomponentei mărfurilor nealimentare a inflației de bază.

La rândul ei, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a întrerupt din nou trendul descendent, mărindu-se la 5,4% în mai, de la 5,2% în martie, în condițiile în care influențele venite din efecte de bază dezinflaționiste și din scăderea dinamicii prețurilor importurilor au fost mai mult decât contrabalansate în acest interval de cele decurgând din majorarea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și din transferarea treptată asupra unor prețuri de consum a costurilor salariale ridicate, precum și din creșterea așteptărilor inflaționiste pe termen scurt și a cursului de schimb leu/euro.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a crescut în mai 2025 la 5,4%, de la 5,1% în martie 2025. Rata medie anuală a inflației IPC s a redus însă la 5,0% în mai, de la 5,1% în martie 2025. La rândul ei, rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a scăzut în mai 2025 la 5,2%, de la 5,4% în martie 2024.

Activitatea economică a stagnat în trimestrul I 2025, după ce a crescut cu 0,5 în precedentele trei luni (variație trimestrială), evoluție ce face probabilă o deschidere mai evidentă a deficitului de cerere agregată în acest interval comparativ cu cea anticipată.

Față de aceeași perioadă a anului trecut, avansul PIB a înregistrat o nouă scădere în T1 2025, la 0,3%, de la 0,5% în ultimul trimestru din 2024. Cererea internă a continuat însă să-și accelereze creșterea în termeni anuali, în principal pe seama dinamicii formării brute de capital fix, care a consemnat un salt, revenind consistent în teritoriul pozitiv, în timp ce consumul gospodăriilor populației și-a încetinit considerabil creșterea, dar a rămas principalul determinant al avansului PIB.

În schimb, evoluția exportului net și-a mărit semnificativ impactul contracționist și în primul trimestru al anului curent, dată fiind amplificarea pe mai departe a decalajului negativ dintre dinamica anuală a volumului exporturilor de bunuri și servicii și cea a volumului importurilor, în condițiile majorării ceva mai pronunțate a celei din urmă în raport cu trimestrul precedent. Drept urmare, deficitul comercial și-a reaccelerat puternic creșterea față de aceeași perioadă a anului trecut, iar deficitul  de cont curent și-a păstrat ritmul înalt de creștere în termeni anuali.

Cele mai recente date și analize indică o creștere moderată a economiei în termeni trimestriali în trimestrul II 2025, în linie cu previziunile precedente, în condițiile unor evoluții eterogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore față de perioada similară a anului anterior.

Astfel, în luna aprilie 2025, vânzările cu amănuntul au continuat să-și încetinească creșterea în termeni anuali, în timp ce serviciile prestate populației au recuperat în mare parte scăderea consemnată în trimestrul precedent. Dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a reintrat foarte ușor în teritoriul negativ, însă producția industrială și-a accentuat puternic contracția în raport cu aceeași perioadă din anul precedent. În același timp, variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii a consemnat o scădere mai pronunțată în raport cu T1 2025 decât cea evidențiată în cazul variației anuale a importurilor, astfel încât creșterea în termeni anuali a deficitului comercial a rămas deosebit de alertă în aprilie, la fel ca și cea a deficitului de cont curent, care s-a temperat totuși vizibil.

Pe piața muncii, noile date arată descreșteri ale efectivului salariaților din economie în lunile martie și aprilie 2025, dar și o scădere a ratei șomajului BIM (Biroul Internațional al Muncii) pe ansamblul intervalului aprilie-mai, după ce aceasta a urcat la 6% în trimestrul I. Totodată, potrivit sondajelor de specialitate aferente trimestrului II, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au menținut ca medie la nivelul în creștere din precedentele trei luni, în timp ce deficitul de forță de muncă raportat de companii a scăzut semnificativ. Dinamica anuală a salariului brut nominal a continuat să se reducă însă relativ lent în aprilie 2025, rămânând pe palierul de două cifre, iar cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie a înregistrat un nou salt în debutul trimestrului II, ajungând la 21,8%.

Condițiile de pe piața financiară au tins să se normalizeze în a doua jumătate a trimestrului II, pe fondul detensionării mediului politic intern după încheierea calendarului electoral și al progresului discuțiilor vizând formarea noii coaliții de guvernare și configurarea pachetului de măsuri fiscale corective, de natură să atenueze îngrijorările investitorilor financiari legate de perspectiva consolidării bugetare. Astfel, principalele cotații ale pieței monetare interbancare au consemnat mici scăderi, rămânând totuși semnificativ peste nivelurile din aprilie, în timp ce randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat și-au corectat relativ rapid și integral creșterile abrupte înregistrate în prima decadă din mai. Totodată, cursul de schimb leu/euro s-a înscris pe o traiectorie descendentă și și-a accentuat ușor descreșterea în prima parte a lui iunie, dar a revenit ulterior la valorile atinse spre finele lunii precedente. În raport cu dolarul SUA, leul s-a întărit semnificativ, recuperând în totalitate pierderea de valoare din prima parte a lunii mai, dată fiind reluarea trendului general de slăbire a monedei americane pe piețele financiare internaționale.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se mărească pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului II, ajungând la 9,7% în mai, de la 9,2% în martie, în condițiile în care componenta în lei și-a accelerat ușor creșterea, exclusiv pe seama împrumuturilor societăților nefinanciare, iar scăderea notabilă de dinamică consemnată în acest interval de creditul în valută a fost mai mult decât contrabalansată de efectul statistic al evoluției cursului de schimb al leului. Astfel, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a redus la 69,8% în mai 2025, de la 70,0% în martie.

Inflația este așteptată să crească

BNR a transmis, marți, că, potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va crește considerabil în următoarele luni, sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică și al majorării începând cu 1 august a cotelor TVA și a accizelor, urcând astfel mult deasupra valorilor indicate de prognoza din mai 2025 pe orizontul scurt de timp.

„În ansamblul său, pachetul de măsuri fiscal-bugetare ce va fi implementat din luna august este însă de natură să intensifice presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali pe orizontul mai îndepărtat de timp, în principal prin efectele exercitate asupra cererii agregate, și să susțină o corecție relativ rapidă și consistentă a deficitului de cont curent, cu implicații favorabile asupra costurilor de finanțare a economiei și asupra comportamentului cursului de schimb al leului, inclusiv în perspectivă”, a transmis banca centrală.

Potrivit BNR, incertitudini rămân totuși asociate măsurilor corective suplimentare ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și cu procedura de deficit excesiv.

„Incertitudini și riscuri mari la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să provină din mediul extern, în condițiile războiului din Ucraina și ale situației din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă în contextul incertitudinii și efectelor potențial generate de politica comercială a SUA și de măsurile adoptate ca răspuns de către alte state, de natură să afecteze mersul economiei globale și al comerțului internațional”, arată BNR.

În această conjunctură, banca centrală subliniază că absorbția și utilizarea fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice.

Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.

„BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare”, a conchis banca centrală.

Citiți și:

BNR menține dobânda-cheie, „în condițiile incertitudinilor deosebit de ridicate”. Estimările băncii centrale privind evoluția INFLAȚIEI

Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră