Într-o ediție transmisă live de Gândul, analistul politic Dan Dungaciu a analizat implicațiile politice ale inițierii moțiunii de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen, subliniind tensiunile din interiorul grupului conservator condus de Georgia Meloni. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.
Dan Dungaciu a dezvăluit că în interiorul grupului politic al premierului italian Georgia Meloni au existat disesiuni majore legate de susținerea moțiunii împotriva șefei Comisiei Europene, pe fondul poziționării contradictorii și a intereselor multiple.
„Trebuie să recunoaștem că grupurile astea parlamentare, în care dimensiunea națională e foarte apăsată, sunt greu de ținut laolaltă. Sunt ca mâțele pe care încerci să le bagi într-un țarc. Cam astea sunt partidele naționaliste sau suveraniste. Și acolo a fost o dispută între partea poloneză, partea italiană, partea românească. Au fost sugestii foarte complicate pentru că doamna Meloni joacă la mai multe capete: e și cu mainstream-ul european, un pic cu Donald Trump, un pic cu poporul, împotriva establishment-ului. Și e foarte greu să fie și premier.”
Potrivit lui Dungaciu, au existat tentative de a opri inițierea moțiunii, inclusiv din partea unor membri din grupul Meloni, însă acestea nu au avut succes. Analistul a subliniat că momentul trebuie interpretat ca un semnal clar al unei schimbări în politica europeană și în poziționarea României.
„De aici, anumite sugestii sau presiuni de la oameni din grupul politic al doamnei Meloni ca această moțiune să nu fie depusă. De ce? Pentru că era un anumit joc pe care doamna Meloni îl face cu șefa Comisiei Europene. Lucrurile astea n-au ținut, inclusiv pentru că n-a existat unanimitate nici în grupul politic al doamnei Meloni. Au fost unii care au spus „Cum să nu susținem moțiunea aceasta? Cum să împiedicăm o asemenea moțiune, că este împotriva ideilor noastre politice, de când ne-am constituit?” Deci nici doamna Meloni n-a avut unanimitate în această perspectivă. Chiar dacă s-a trâmbițat mai mult în presa din România declarația unui vicepreședinte din grupul dânsei.”
Dungaciu consideră că România iese, pentru prima dată după 30 de ani, din postura de actor servil pe scena europeană și devine un jucător capabil să influențeze discuțiile de la centru.
„Până la urmă a fost o victorie. O victorie care are o legătură nemijlocită cu fisurile care apar în sistem. Și are legătură nemijlocită cu faptul că e totuși un parlamentar român. Stilul ăsta de abordare mi se pare absolut remarcabil și o schimbare absolută de viziune. Trebuie să ne obișnuim cu ideea că acolo nu sunt oameni cu două capete și patru mâini. Sunt oameni ca și noi, care fac politică așa cum facem și noi sau cei care se duc din România. De 30 de ani avem acest complex. Mie mi-ar plăcea când se discută în Parlamentul European să spună „Ce pun la cale românii ăștia?” Niciodată nu s-a vorbit așa. Uite, acum se vorbește. Aici e diferența majoră. Ieșirea din servilism, ieșirea din tipul de valet sau de servitor în care despre noi se știa că facem numai ce trebuie.”