Sindicaliștii stau cu ochii pe „munca forțată” de la stat / BNS cere oprirea încălcării legii

Blocul Național Sindical (BNS) atrage atenția asupra încălcărilor flagrante ale legislației muncii și ale codului administrativ în instituțiile publice de stat, în special în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), în organismele intermediare aflate în subordine, dar și în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv în Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

„Având în vedere lipsa totală de reacție a autorităților față de protestul legitim organizat în fața Guvernului României, în data de 15 iulie 2025, de către angajații din instituțiile mai sus menționate și refuzul sistematic de a invita sindicatele reprezentative la un dialog real și constructiv, anunțăm că: Începând cu data de 1 august 2025, vom monitoriza cu maximă atenție și strictețe respectarea programului de lucru legal de 8 ore/zi, precum și efectuarea de ore suplimentare fără acordul scris din partea lucrătorilor din MIPE, din structurile subordonate și din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – APIA și AFIR”, se arată într-un comunicat transmis, marți, de reprezentanții BNS.

Potrivit sindicaliștilor, această acțiune se întemeiază pe dispozițiile art. 112 din Codul muncii, care reglementează durata normală a timpului de muncă la 8 ore pe zi și 40 de ore pe săptămână, și pe art. 41 alin. (3) din Constituția României. În plus, Codul muncii prevede că orele suplimentare pot fi efectuate doar cu acordul salariatului și trebuie compensate obligatoriu prin timp liber corespunzător.

FLASH NEWS Kim Jong Un îl numește pe Vladimir Putin „un drag tovarăș” în mesajul oficial, cu ocazia Anului Nou

10:27

POLITICĂ Blonda lui Ilie Bolojan. Premierul a făcut o numire surpriză, pe filieră USR, la conducerea Achizițiilor Publice

10:26

Reprezentanții BNS recomandă tuturor membrilor de sindicat să înregistreze solicitări oficiale pentru:

• compensarea de urgență a tuturor orelor suplimentare efectuate si necompensate cu timp liber corespunzator in termenul prevazut de lege;
• acordarea tuturor zilelor de concediu de odihnă neefectuate restante din anii anteriori.

Sursa citată mai arată că, „această acțiune este necesară întrucât legislația în vigoare impune, în mod expres, ca orele suplimentare să fie recuperate în termen de 90 de zile de la efectuarea lor. Nerespectarea acestui termen atrage consecințe grave: încălcarea legii, prestarea de muncă neplătită și afectarea drepturilor fundamentale ale angajaților.

„Subliniem că impunerea de ore suplimentare fără acordul scris al salariaților și fără compensarea acestora poate fi încadrată, din punct de vedere juridic și moral, ca o formă de muncă forțată. Acordarea zilelor de concediu de odihnă restante nu reprezintă un beneficiu discreționar al angajatorului, ci o obligație legală imperativă, conform art. 146 alin. (2) din Codul muncii, care prevede că angajatorul are obligația de a acorda concediul de odihnă într-un interval de cel mult 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul. Nerespectarea acestei obligații echivalează cu o limitare abuzivă a dreptului salariatului la repaus, garantat de art. 41 alin. (2) din Constituția României și de Directivele europene în materie (în special Directiva 2003/88/CE privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru). De asemenea, acumularea an de an a zilelor de concediu neefectuat constituie o practică ilegală, ce poate conduce la epuizarea fizică și psihică a personalului și afectează grav calitatea serviciului public prestat”, transmite BNS.

Reprezentanții BNS cer public autorităților competente prezentarea de urgență a planurilor anuale de formare profesională și a execuției financiare privind cheltuielile alocate pentru aceste cursuri.

„Reamintim că, potrivit art. 194 din Codul muncii și art. 458 alin. (2) din Codul administrativ, angajatorii, respectiv autoritățile și instituțiile publice, au obligația de a asigura participarea salariaților și funcționarilor publici la cel puțin un program de formare profesională o dată la doi ani.
Această obligație este un drept legal al lucrătorilor.

De asemenea, conform art. 459 din Codul administrativ și art. 195 din Codul muncii, angajatorii au obligația de a elabora și implementa anual un plan de formare profesională. Refuzul de a întocmi, comunica sau pune în aplicare acest plan constituie o încălcare gravă a dreptului la dezvoltare profesională și poate fi contestat legal. Dacă, în decursul ultimilor doi ani, angajatorul nu a asigurat formarea, lucrătorul poate cere, în baza art. 157 alin. (2) din Codul muncii, un concediu plătit de formare de până la 10 zile lucrătoare sau 80 de ore”, se arată în comunicat.

BNS solicită, de asemenea, desecretizarea rapoartelor de audit de sistem realizate de Curtea de Conturi a României, Curtea de Conturi a Uniunii Europene și Curtea Europeană de Audit în cadrul acestor instituții publice, în interesul opiniei publice

„Considerăm că publicarea acestor rapoarte este un act de transparență necesar într-un stat de drept și un demers esențial pentru înțelegerea realității din instituțiile vizate. Aceste rapoarte, din informațiile de care dispunem, evidențiază suprasolicitarea gravă a angajaților și încălcări repetate ale drepturilor acestora, inclusiv în ceea ce privește volumul de muncă, programul de lucru și lipsa compensațiilor legale. Blocul Național Sindical își afirmă disponibilitatea pentru dialog și îndeamnă Guvernul României să înceteze ignorarea partenerilor sociali. Ignorarea legii nu poate constitui o politică publică”, transmit reprezentanții organizației.

AUTORUL RECOMANDĂ:

Blocul Național Sindical, întâlnire cu ministrul Bogdan Ivan. „România riscă să aibă printre cele mai mari prețuri la ENERGIE din UE”

Mii de sindicaliști sunt așteptați să protesteze în fața Guvernului, față de măsurile luate de guvernul Bolojan