Dan Dungaciu: „Trebuie să înțelegem de unde a apărut „amenințarea Rusiei”

Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a discutat despre o presupusă manipulare a opiniei publice din Statele Unite, prin implicarea Federației Ruse în alegerile americane. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.

Dan Dungaciu vorbește despre o schimbare a poziției oficiale a serviciilor americane în privința ideii implicării Rusiei în alegerile din SUA, schimbare motivată, spune invitatul, de fostul președinte Barack Obama.

„Tulsi Gabbard a pus pe masă discuția despre modificarea concluziilor trase de specialiștii din serviciile de informații americane, care concluzionau că Rusia nu s-a implicat, n-a avut capacitate. Obama decide să facă o ședință la Casa Albă, nu se știe unde a fost acea ședință, în care îi aduce pe șefii serviciilor și adjuncții lor, împreună cu care discută despre implicarea Federației Ruse, și rapoartele se schimbă, și concluziile rapoartelor spun că Rusia a intervenit în alegeri. Trump, omul rușilor. Încep să apară tot felul de dosare, celebrul dosar al spionului american, care până la urmă a fost catalogat de serviciile secrete americane ca inutil și de nefolosit. Au fost puse toate lucrurile astea pe față. Practic, de acolo dușmanul politic devine omul rușilor, chestiune care e acum naturală și la nivel național, și la nivelul comisiei. Nota bene, doamna Fonder-Leyene, atunci când, reacționând în fața moțiunii de cenzură, spune că cel care a făcut moțiunea de cenzură, el personal sau echipa din care face parte, sunt spionii rușilor, sunt oamenii rușilor și noi trebuie să luptăm cu rușii, să luptăm cu autoritarismele și să luptăm cu dezinformarea. Toate aceste teme, de fapt, apar de atunci, în 2016, în decembrie 2016, când Obama decide să facă acea ședință celebră și a făcut LES. Ei, asta vreau să spun, tot ce s-a întâmplat acolo, de fapt, e paradigma de la care a plecat. Totul, în sensul ăsta, e foarte importantă. Și a zis foarte bine. Până la urmă, poate cineva va ajunge să deschidă niște dosare, pentru că suntem în 2025–2016. Au fost tot felul de speculații. Manipulare în hotărârea trambiomanipulare. Dar n-aveai documentele? Acum ai documentele. Acum e document pe față și întrebarea fundamentală în toată presa americană. Iar plăcerea presei românești față de această dezbatere americană este asurzitoare. Tăcerea este asurzitoare. Nimeni nu vorbește despre lucrurile acestea, deși sunt fundamentale.”

SPORT Fanii au ales. Andrei Raţiu e TRICOLORUL anului. Cum arată clasamentul

13:13

EXTERNE Pavel Durov, fondatorul Telegram, a criticat Uniunea Europeană pentru suprimarea libertății de exprimare în online

13:00

Cât a știut Obama?

Dungaciu compară cazul lui Obama cu cel al lui Nixon, sugerând că ar exista consecințe grave în cazul în care se dovedește că a existat un astfel de demers împotriva lui Donald Trump.

„Deci, revenind, întrebarea fundamentală în presa americană este: cât a știut președintele? De ce această întrebare-cheie: cât a știut președintele? Pentru că, pe această întrebare, cât a știut președintele, un alt președinte, singurul președinte american care a fost scos din funcție, președintele Nixon, a trebuit să-și dea demisia pentru că un cât a știut președintele, atât a știut. Înseamnă că trebuie să plece. Nu l-au trecut prin proces, dar pur și simplu a plecat, a părăsit funcția de președinte. Și acum întrebarea este: cât a știut Obama? Dacă Obama a știut lucrurile astea și a pus la cale ei în Statele Unite… Nu cred că te joci cu această chestiune, adică să pui la cale o asemenea operațiune împotriva contracandidatului politic, nu al tău, dar al partidului din care faci parte, adică a doamnei Hilary Clinton, este un lucru care nu cred că va trece foarte ușor. Deci, aici sunt două concluzii. Unu: să înțelegem de unde a apărut toată chestiunea cu Rusia. Doi, să înțelegem că, până la urmă, poate se vor deschide toate dosarele, indiferent pe unde vor fi ele, ceea ce nu înțelegem încă. De ce atunci a fost readusă în prim-plan discuția, depresia. Pentru că, iarăși, o dezbatere importantă în Statele Unite, dacă această discuție n-ar fi fost, ar fi existat războiul din Ucraina? Al inter-spus administrația Biden: dacă nu era povestea cu collusion și dacă nu această chestiune ar fi bântuit, de fapt, tot mandatul sau primul mandat al lui Trump.  Iar unii dintre cei care studiază această chestiune spun că n-ar fi existat și că una dintre consecințele acestei aduceri în prim-plan a ideii de Rusia care influențează alegerile în Federația, în Statele Unite, este cea care a contribuit la prezența americană, angajarea americană profundă a administrației Biden, atenție, în războiul din Ucraina. Nu-i așa, ca să plătească rușilor ceea ce au făcut în Statele Unite.”