Donald Trump toarnă „petrol” pe foc, în războiul cu Uniunea Europeană. Șeful de la Casa Albă a lansat o amenințare, înainte de a pleca spre Londra. „Nu mai luați petrol de la ruși”, spune răspicat liderul american, de pe peluza Casei Albe. De remarcat că Uniunea Europeană a plătit Moscovei 21,9 miliarde de euro pentru combustibilii fosili, reprezentând aproximativ 10% din veniturile totale obținute de Federația Rusă din exporturi. Care este, de fapt, interesul lui Donald Trump și pe cine amenință el mai exact? Gândul a vorbit cu expertul în geopolitică, Alex Georgescu.
Întrebat marți de jurnaliști dacă va exercita mai multă presiune asupra UE și NATO, Donald Trump răspunde că „problema” este „faptul că achiziționează petrol rusesc”.
„Nu vreau să cumpere petrol rusesc și trebuie să înceteze imediat. Nu este corect față de noi. Ei cumpără petrol rusesc, iar noi trebuie să luăm măsuri”.
Președintele american a subliniat că Statele Unite câștigă bani, deoarece „ei cumpără totul din SUA; spre deosebire de Biden, care a dat 350 de miliarde de dolari, noi chiar câștigăm bani. Dar eu nu vreau să câștig bani. Știți ce vreau? Vreau ca războiul să înceteze”.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F09%2F7526212-hepta_mediafax_foto-abacapress_hepta.jpg)
Sursa: MEDIAFAX Foto
Gândul a discutat cu Alexandru Georgescu, expert în geopolitică, despre interesele lui Donald Trump și despre modul în care președintele SUA ar alimenta războiul comercial cu UE.
„Declarația Președintelui Trump se înscrie într-un istoric bogat de critici la adresa europenilor pentru achizițiile lor de energie din Rusia. Ținta predilectă a criticilor a fost Germania, care era descrisă de Trump drept total dependentă de Rusia și o amenințare la adresa NATO”, a precizat expertul.
Cel mai faimos exemplu a fost discursul lui din cadrul Adunării Generale ONU, în septembrie 2018, însă a avut declarații puternice și la întâlnirea cu Secretarul-General Stoltenberg, în iulie 2018, înaintea Summitului NATO de la Bruxelles, când a declarat că Germania este «total controlată de Rusia». Delegația germană de la ONU a fost filmată râzând de Trump la vremea respectivă, dar susținătorii lui simt că evenimentele de atunci au dovedit pericolul dependenței de Rusia, chiar dacă Trump exagerase dependența Germaniei de Rusia.”, a mai amintit Alexandru Georgescu.
Dacă UE a redus dramatic importul de petrol rusesc, situația nu este aceeași și în ceea ce privește gazul natural lichefiat.„Chiar și după inițierea sancțiunilor împotriva Rusiei în domeniul energiei, comerțul cu energie a continuat pentru țări din Centrul și Estul Europei care erau dependente de Rusia, cum ar fi Austria, Slovacia, Ungaria. Gazul natural lichefiat rusesc transportat maritim era exclus din sancțiuni și cantitatea livrată s-a dublat rapid și continuă și astăzi.
Europa cumpără astăzi 50% din tot GNL al Rusiei, și a importat în valoare de 4,5 mld. de euro în primele 6 luni ale anului 2025. Ucraina a acuzat UE în repetate rânduri că va continua să finanțeze războiul Rusiei în Ucraina, iar planul actual al UE prevede renunțarea la GNL rusesc până în 2027, dar este incert dacă va reuși. A durat timp să renunțe și la importurile de combustibil diesel”, explică Alexandru Georgescu.
„Americanii se pregătesc să își dubleze capacitatea de export de gaz natural lichefiat între 2024 și 2028 și Administrația Trump dorește să sporească exploatările de energie pentru a transforma SUA într-un mare exportator cu influența aferentă și pentru a compensa deficitul comercial structural. Este nevoie de cerere pentru consum, altfel prețurile s-ar reduce mult prea mult și, spre deosebire de ruși și de saudiți, producătorii americani de energie din surse neconvenționale (petrol și gaze din șisturi) au costuri ridicat de exploatare și riscă să dea faliment în masă dacă produc prea mult și scad prețurile”,precizează expertul.
„Legătura cu acordul comercial cu UE este și că americanii se pot folosi de un eventual refuz european pentru a justifica tarife adiționale asupra Europei și o renegociere a acordului, dar aceasta este o atitudine oportunistă care se va regăsi în orice interacțiune dintre Administrația Trump și europeni”, concluzionează Georgescu.
România nu mai importă țitei sau produse petroliere din Federația Rusă din 05.12.2022, respectiv 05.02.2023. Interdicția de import a fost cuprinsă în pachetul 6 de sancțiuni. Singurele state membre care mai au derogare de la pachetul de sancțiuni sunt Ungaria și Slovacia.
Importurile României din Rusia de țiței au fost de 2,99 miliarde USD în 2022, conform bazei de date COMTRADE a Națiunilor Unite privind comerțul internațional.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F09%2Fscreenshot-2025-09-18-122046.png)
Captură foto: comtradeplus.un.org / Cantitatea de țiței importată de România din Rusia (2022)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F09%2Fscreenshot-2025-09-18-113725.png)
Captură foto: tradingeconomics.com / Valoarea importurilor de țiței din Rusia (2017 -2022)
Importurile României din Rusia au avut o medie de 193,13 mii tone între 2008 și 2024, atingând un maxim istoric de 451 mii tone în ianuarie 2019.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F09%2Fscreenshot-2025-09-18-113901.png)
Captură foto: tradingeconomics.com / Cantitatea de țiței importată de România din Rusia (2015 -2024)
Pentru ca Statele Unite să impună sancțiuni dure contra Rusiei din cauza războiului din Ucraina, Donald Trump ar vrea ca aliații europeni să îndeplinească mai multe cerințe.
Președintele american s-a declarat sâmbătă pregătit să impună sancțiuni majore împotriva Rusiei atunci când toate țările din NATO se vor pune de acord și vor începe să facă același lucru și când toate statele din alianța nord-atlantică vor înceta să mai cumpere petrol din Rusia. Mai mult, liderul de la Casa Albă ar vrea ca aceste țări să impună propriile lor tarife comerciale de cel puțin 50% în cazul importurilor din China până la încheierea războiului din Ucraina.
Într-o postare pe rețeaua sa de socializare Truth Social, cu titlul – scris cu majuscule –
„O SCRISOARE TRIMISÃ DE PREȘEDINTELE DONALD J. TRUMP TUTUROR NAȚIUNILOR DIN NATO ȘI DIN LUME”, și scrisă când cu majuscule, când cu litere mici, în stilul său caracteristic, liderul de la Washington a apreciat că „angajamentul NATO de a CÂȘTIGA a fost mult mai mic de 100%, iar achiziționarea de Petrol Rusesc, de către unii, a fost șocantă! Slăbește foarte mult poziția și puterea dumneavoastră de negociere asupra Rusiei. Oricum, sunt gata să «încep» atunci când veți fi și voi pregătiți. Spuneți doar când?”
Înainte de război, UE importa 45% din gazele naturale și 27% din țițeiul de care aveau nevoie din Rusia. Anul trecut, aceste procente au scăzut la 19%, respectiv 3%.
În anul 2024, UE a plătit Moscovei 21,9 miliarde de euro pentru combustibilii fosili, reprezentând aproximativ 10% din veniturile totale obținute de Federația Rusă din exporturi.
Potrivit Administrației pentru Informații Energetice din SUA, între 2020 și 2024, exporturile de țiței și condensat din Rusia au fost, în medie, de 5,0 milioane de barili/zi. Exporturile din Rusia în prima jumătate a anului 2025 au fost de 4,3 milioane barili/zi (comparativ cu 4,8 milioane barili/zi în 2024). Chiar dacă volumele exporturilor de țiței din Rusia au rămas relativ ridicate, destinația acestor exporturi s-a schimbat, în principal din cauza sancțiunilor legate de invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F09%2Fscreenshot-2025-09-18-115917.png)
Captură foto: eia.gov / Exporturile Rusiei de țiței și condensat, pe regiuni (2020 – prima jumătate a anului 2025)
Europa a primit 51% din exporturile de țiței și condensat ale Rusiei în 2020. Cu toate acestea, acest volum a scăzut la 12% în 2024 și la 11% în prima jumătate a anului 2025. Peste jumătate din exporturile Rusiei către Europa au fost direcționate către Turcia în 2024 și în prima jumătate a anului 2025.
Exporturile din Rusia către China au crescut cu 500.000 barili/zi între 2020 și 2024, iar China rămâne cel mai mare importator de țiței și condensat rusesc, cu o medie de 2,2 milioane barili/zi și 2,0 milioane barili pe zi în prima jumătate a anului 2025.
În 2024, India a fost al doilea cel mai mare beneficiar de țiței și condensat din Rusia, și este în mare măsură, responsabilă pentru creșterea din Asia. Exporturile Rusiei către India au crescut de la aproximativ 50.000 barili/zi în 2020 la 1,7 milioane barili/zi în 2024 și au avut o medie de 1,6 milioane barili/zi în prima jumătate a anului 2025.
Colaj foto: shutterstock
AUTORUL RECOMANDĂ: