Călin Popescu Tăriceanu: „Vom reduce deficitul bugetar, dar EFECTELE COLATERALE vor fi importante”

Într-o ediție transmisă live de Gândul, Călin Popescu Tăriceanu, fost premier al României, a criticat actualul guvern pentru gestionarea deficitară a politicilor economice și de mediu. De asemenea, a evidențiat lipsa unui nucleu de experți în aceste domenii, necesar pentru consultări eficiente și luarea celor mai bune decizii. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.

Călin Popescu Tăriceanu: „Au făcut o varză din programul RABLA”

Călin Popescu-Tăriceanu se declară nemulțumit de decizia guvernului de a introduce o nouă taxă auto, susținând că această măsură a fost luată fără o analiză clară a eventualelor câștiguri. De asemenea, critică Ministerul Mediului pentru gestionarea defectuoasă a programului RABLA, evidențiind amânările și reducerea subvențiilor, care au dus la compromiterea scopului acestui program, promovarea autovehiculelor electrice.

SCANDALMario de Mezzo îl acuză pe senatorul AUR Titi Stoica că a venit beat la o emisiune TV

23:48

RĂZBOIRăzboiul dintre Rusia și Ucraina a ajuns până în Marea Baltică. O dronă ucraineană a lovit o navă de război rusească în Golful Finlandei

23:14

„În al doilea pachet, că sunt la curent cu chestiunile astea, o taxă nouă pe automobile. Nu e foarte mare, suficient cât să irite lumea. Problema este, dacă o pui, aduce ceva în termeni concreți? Ai luat o măsură. Cât îți aduce? Ce câștigi din chestia asta? Au făcut-o fără să se consulte cu nimeni, ca și la Ministerul Mediului. Ministrul Mediului a întârziat, suntem la jumătatea lui septembrie și programul binecunoscut, RABLA, ce e programul RABLA, pentru toți cei care ne privesc, este un program de reînnoire a parcului auto, prin care automobile poluante sunt scoase din circulație și sunt subvenționate. Automobile noi, mai puțin poluante, motoare cu benzină, până la deloc poluante: mașinile electrice. Au făcut o varză din programul ăsta. După ce, în 2024, programul a fost un mare eșec, pentru că au venit târziu subvențiile și au fost diminuate, România a terminat pe ultimul loc în Europa în clasamentul vânzărilor de mașini electrice. Anul acesta, măsura pe care a luat-o Ministerul Mediului a tăiat și mai mult. Mai e timp foarte puțin, practic mai sunt trei luni până la finele anului. Deci, și probabil că doamna ministru al Mediului s-a dus foarte voioasă la ședința de guvern să raporteze, știți cum era înainte: Știți, domnule prim-ministru, uitați, am făcut și noi, am tăiat programul.”

Călin Popescu Tăriceanu: „Când eram prim-ministru aveam în jurul meu un grup de economiști de valoare”

De asemenea, fostul premier atrage atenția asupra faptului că măsurile luate în prezent pot avea efecte negative importante în timp asupra deficitului bugetar, crescând inflația și încetinind creșterea economică. El remarcă lipsa unui grup de consilieri economici profesioniști în actualul guvern.

„Probabil că vor reduce deficitul bugetar, dar efectele colaterale vor fi importante. Adică, în primul rând, inflația, pentru că se discută despre anularea plafonării la anumite produse alimentare și, doi, o deteriorare a situației economice generale, a scăderii investițiilor, a scăderii creșterii economice. Poate intrăm pe minus, nu știu, în recesiune vom vedea.
Dar ce e foarte important este că, aici, sigur că o să găsiți păreri diferite. Eu, când eram prim-ministru, aveam în jurul meu un grup de economiști de valoare, care proveneau de la Centrul Român de Politici Economice, unde, între alții, era Daniel Dăianu. Era Valentin Lazea de la Banca Națională, Amalia Fugaru, care acum este și ea tot la Banca Națională. Aveam un economist foarte bun, Giovanni Ravazio, care fusese director general la Comisia Europeană, pe care l-am moștenit de la predecesorul meu, de la Năstase, care era un foarte bun economist și cu care ne sfătuiam în privința măsurilor pe care le luam.
Nu știu cine este acest grup astăzi, cine-i grupul de sfătuitori… Bunete la Cotroceni, dar Bunete, mă rog, am vorbit o dată sau de două ori la telefon. Nu știu ce competențe are. Aici, ar trebui un macroeconomist.”