UPDATE. Potrivit unor surse, Ilie Bolojan s-a arătat la fel de inflexibil la discuțiile cu magistrații de la Palatul Cotroceni, ca și până acum. Premierul a lăsat de înțeles că nu va renunța la proiectul de lege pe care a insistat să îl treacă prin angajarea răspunderii în Parlament, deși acesta a picat teoretic – pe lipsa avizului CSM – la Curtea Constituțională. Politicienii prezenți la întâlnirea de la Cotroceni au promis că vor analiza documentele depuse de CSM în cadrul întâlnirii.
Nu s-a luat nicio decizie pe reforma pensiilor magistraților, după 3 ore de discuții la Cotroceni, confirmă surse politice pentru Gândul. Discuțiile ar fi fost tensionate, de o parte fiind premierul Ilie Bolojan și vicepremierul Oana Gheorghiu, și de cealaltă magistrații prezenți la discuție. Justiția a venit propunerea de a primi 65% din salariu brut la pensie, în timp ce liderii coaliției nu au fost de acord. Liderii partidelor ar fi propus aceeași variantă care se afla și în proiectul de lege căzut la CCR – 70% din venitul net și o perioadă de tranziție de 10 ani.
La discuțiile de miercuri pe reforma pensiilor magistraților au participat din partea Justiției următorii: Elena Costache (președintele CSM), Claudiu Sandu (vicepreședintele CSM), Lia Savonea (președintele ÎCCJ), Roxana Momeu (secretar de stat în ministerul Justiției).
Reprezentanții magistraților susțin că un procent rezonabil al pensiei ar fi de 65% din salariul brut, ceea ce înseamnă venituri mai mari față de varianta adoptată de Guvern. În plus, și-ar dori și o perioadă de tranziție mai lungă.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a propus un „acord pentru Justiţie şi stabilitate instituţională”, înaintea întâlnirii de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, partidele din coaliția de guvernare și reprezentanții magistraților. Acordul face referire la „depăşirea neîntârziată a situaţiei actuale de criză”, prin clarificarea publică, printr-o poziţie comună, în sensul că jalonul 215 privind pensiile magistraţilor a fost îndeplinit şi nu afectează eligibilitatea fondurilor europene, dar şi prin adoptarea unei soluţii legislative unitare privind regimul de pensionare.
Acordul propus de instanța supremă este prezentat drept „angajament comun al instituțiilor fundamentale ale statului român pentru protejarea statului de drept și pentru asigurarea stabilității în perioada de redresare economică, precizează Instanța Supremă, și cuprinde șase puncte esențiale”.
Nicuşor Dan a fost întrebat, miercuri, dacă după discuţia de marţi de la Cotroceni există flexibilitate atât în privinţa cuantumului pensiei magistraţilor, dar şi a anilor de tranziţie. Nu a dat prea multe explicații, cu motivul că dumnealui este „mediator”.
”Vestea bună este că discuţia de ieri a durat doar o oră şi jumătate. Mă aşteptam la două ore şi jumătate, ceea ce înseamnă că am început să ne obişnuim unii cu alţii şi să reuşim să agreăm nişte lucruri. Nu vreau să vă spun, pentru că sunt… Cumva este un proces de, să-i spunem, negociere între mai mulţi actori, eu sunt un mediator, deci nu pot să vă spun exact ce s-a discutat înăuntru, însă ce cred că pot să spun este că cred că din toate părţile există înţelegerea faptului că această chestiune trebuie închisă. Şi dacă lucrul ăsta se poate întâmpla în noiembrie cu atât mai bine”, spune Dan.
Ulterior, a fost întrebat dacă varianta sa ca pensia magistraţilor să fie de 75% din salariu şi perioada de tranziţie să fie de 15 ani mai este luată în calcul.
”Eu n-am spus niciodată 75. Niciodată. Multă lume a spus că eu am spus 75, dar eu n-am spus niciodată. Singurul lucru pe care l-am spus a fost că e prea mult un an şi jumătate faţă de un an. Cred că este echilibrat şi pentru magistraţi şi pentru societate un an la un an”, a explicat Nicuşor Dan.
Tema reformei pensiilor magistraților a devenit, de mai bine de 3 luni, „mărul discordiei” în Coaliție, dar și la Cotroceni.
Proiectul inițial, pe care a insistat premierul Ilie Bolojan, de reformă a pensiilor magistraților a picat săptămânile trecute la CCR. Deși legea pe care Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea în Parlament a fost declarată neconstituțională pe lipsa avizului obligatoriu al CSM, problema e conținutul legii. Magistrații – alături de o parte din judecătorii CCR – resping ideea ca pensia să fie doar 75% din ultimul salariu și durata perioadei de tranziție până la pensionarea la 65 de ani.
RECOMANDAREA AUTORULUI