Cercetătorul NASA care a dezlegat misterul Stelei din Betleem. Acesta a folosit observații astronomice chineze

Astronomii au dezbătut adevărul din spatele Stelei din Betleem timp de secole. Acum un cercetător NASA susține că a dezlegat misterul și a prezentat prima teorie fundamentată științific, capabilă să explice mișcarea stranie pe cer, așa cum este descrisă în Biblie.

Un miracol sau o metaforă?

Răspunsul ar putea implica o cometă care aproape a lovit Pământul acum puțin peste 2.000 de ani.

În Evanghelia după Matei, Steaua care îi conduce pe magi la pruncul Iisus apare mai întâi „în răsărit”. Apoi „merge înaintea” lor în scurta călătorie de la Ierusalim la Betleem, înainte de a „sta deasupra” locului unde s-a născut Iisus.

ULTIMA ORĂ Incendiile de vegetație au cuprins mai multe zone din Hunedoara. Ministerul Afacerilor Interne a intervenit cu un elicopter Black Hawk

20:52

JUSTIȚIE Decizie ÎCCJ: concediul neefectuat poate fi plătit și după expirarea termenului de 18 luni

20:43

În mod normal, obiectele astronomice nu plutesc deasupra orașelor mici. Acest lucru i-a determinat pe mulți să declare Steaua fie un miracol, fie o metaforă.

Mark Matney, cercetător la NASA, propune o teorie alternativă în Journal of the British Astronomical Association. El revine asupra unei teorii: un obiect înregistrat de astronomii chinezi în anul 5 î.Hr.

Arhivele antice chineze, păstrate din motive astrologice, menționau o cometă strălucitoare vizibilă timp de mai mult de 70 de zile, începând cu primăvara acelui an. Istoricii plasează, de obicei, nașterea lui Isus undeva între anii 6 și 5 î.Hr., deoarece Irod cel Mare, care era încă în viață în timpul vizitei magilor, a murit nu mai devreme de sfârșitul anului 5 î.Hr.

„Acesta este primul candidat astronomic pentru Stea identificat vreodată care ar fi putut avea o mișcare aparent corespunzătoare descrierii din Matei, unde Steaua «a mers înaintea» magilor în călătoria lor spre Betleem până când «s-a oprit» deasupra locului unde se afla copilul Isus”, scrie Matney în studiul său.

Ar fi putut să inspire călătoria magilor

Conform standardelor astronomice, cometa ar fi trebuit să treacă extrem de aproape de Pământ: între 380.000 și 400.000 km de Pământ, sau aproximativ distanța până la Lună. În lucrarea sa, Matney citează exemplul cometei Siding Spring, care a trecut la 141.000 km de Marte în 2014 – o treime din distanța Lună-Pământ. „Deși rare, astfel de apropieri sunt posibile”, scrie el.