Dezvăluirile specialiștilor care au studiat scrisorile lui Vlad Țepeș: „Dieta lui era practic vegetariană”

Un studiu publicat în vara anului 2023 oferea detalii neștiute despre Vlad Țepeș, în urma analizei chimice a scrisorilor scrise de către acesta, aflate în Arhivele Statului de la Sibiu. Atunci, studiul a fost publicat atunci în revista Analytical Chemistry, și spunea că în urma analizării chimice a trei scrisori semnate de voievodul Țării Românești au descoperit că acesta s-ar putea să fi suferit de o boală rară care îl făcea să verse lacrimi de sânge, dar și faptul că dieta sa ar fi fost vegetariană.

Astfel, cercetătorii de la Universitatea Catania din Italia au extras cu un an mai devreme, în 2022, mii de fragmente de proteine de pe suprafața acestor scrisori și au izolat în jur de 500 dintre cele care prezentau semne de degradare, fapt care indică faptul că erau mai vechi de 500 de ani.

EXCLUSIVStenograme | Cum au ajuns doi polițiști să fie informatori pentru un clan de interlopi: „Sunteți mai mulți inși într-un dosar, sunt numele voastre, o să fiți chemați cu toții”

05:30

FLASH NEWSMarco Rubio anunță că nu mai este nevoie de o intervenție militară în Iran deoarece sancțiunile economice și blocada SUA și-au spus cuvântul: „Vor ajunge ca o țară din lumea a treia”

23:44

Cercetătorii au izolat alte 100 dintre cele mai degradate proteine ce erau probabil și cele mai vechi. Circa 16 dintre aceste molecule proteice ar fi de origine umană și cel mai probabil provin de la domnitorul Țării Românești.

Proteinele sugerează faptul că Vlad Țepeș s-ar putea să fi suferit de boli respiratorii și de hemolacria, afecțiunea care face ca lacrimile să fie amestecate cu sânge.

Unul dintre autorii studiului, Gleb Zilberstein, spunea atunci că absența proteinelor animale din moleculele extrase de pe scrisori indică că cel care l-a inspirat pe Bram Stoker să scrie romanul Dracula s-ar putea să fi fost vegan.

„Dieta lui era practic vegetariană. Cel mai interesant lucru este prezența urmelor de orez. Acest lucru este cu aproximativ 150 de ani mai devreme decât prima cultivare a orezului în Europa, în Italia, mai precis. Aceasta înseamnă că orezul a apărut în România mai devreme decât în orice altă parte a Europei”, a spus Gleb Zilberstein, unul dintre autorii studiului, potrivit Turnul Sfatului.

Întrebat și care sunt cele mai semnificative probleme de sănătate sau predispoziții medicale pe care le-ați identificat la Vlad Țepeș, aceasta a răspuns:

„Pe baza markerilor proteici, putem vorbi cu un grad ridicat de certitudine despre hemolacrie”.

Autorul recomandă:

Povestea mânăstirii în care ar fi fost îngropat Vlad ȚEPEȘ, situată la 35 km de București. În anii 1970, arheologii au găsit un schelet fără craniu