Cum a “reușit” Bolojan să scadă deficitul bugetar: a tăiat investițiile. Dobânzile au explodat. Veniturile viitoare au fost amanetate pentru plata datoriilor curente

Deficitul bugetar a scăzut, la 11 luni din 2025, față de aceeași perioadă din 2024. Că trebuia să scadă mult mai mult conform bugetului făcut la început de an, asta e altă discuție. Cert este că este mai mic cu 0,7% din PIB, deci, iată, se întâmplă și minuni de Crăciun. Dincolo de faptul că s-a întâmplat, este mai important CUM s-a întâmplat. Gândul a analizat cifrele din execuția bugetară și prezintă povestea acestora așa cum o redau ele: necosmetizată de declarații politice. Or, concluziile sunt clare: singurele cheltuieli care au scăzut sunt cele cu investițiile, în vreme ce cheltuiala cu dobânzile a explodat.

Deficitul bugetar nu poate scădea decât prin trei feluri, care pot coexista: creșterea încasărilor la buget (creșteri de taxe, încasări mai bune), scăderea cheltuielilor sau creșterea Produsului Intern Brut: prin faptul că PIB crește, chiar și un deficit similar cu cel din 2024 va fi mai mic în 2025, raportat la PIB.

ULTIMA ORĂ Crin Antonescu are întrebări pentru premier: „Dacă PNL a fost «breloc», cum de nu te retragi din politică, Ilie Bolojan?”

15:57

INEDIT Marius Bodnariu, tatăl familiei româno-norvegiene a cărei poveste a inspirat „Fjord”, a rememorat clipele dramatice din Scandinavia

15:48

Așadar, cum a scăzut deficitul bugetar?

Primul instinct este să spui că datorită creșterilor de taxe.

Deci a scăzut deficitul ca urmare a creșterii TVA? Răspuns: NU. Încasările de TVA au crescut cu numai 11% în primele 11 luni din an, cu o inflație spre 10%, care generează automat o creștere de încasări de TVA similară. Mai mult, anul trecut, pe aceeași vreme, cu TVA de 19%, încasările la buget din această taxă creșteau cu 15%.

A scăzut deficitul prin creșterea taxelor în general? NU. Veniturile fiscale ale guvernului, adică cele care provin din taxe și impozite, au crescut cu 10%. De ce răspunsul este în mod cert NU? Pentru că aceleași venituri, fără toate creșterile de taxe ale lui Bolojan, au crescut cu 16% în aceeași perioadă din 2024, față de 2023.

Execuția bugetului general consolidat al României, pe partea de venituri (ian.-nov. 2025 vs. ian-nov. 2024)

Toate cifrele sunt publicate de Ministerul de Finanțe, lunar.

În regulă, dacă deficitul nu a scăzut prin creștere veniturilor la buget, poate a scăzut prin scăderea cheltuielilor. Să vedem.

Cheltuielile cu salariile au crescut cu 4%, deci nu.

Cheltuielile cu pensiile au crescut cu 12%, deci nici de aici.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 5%, clar nici din aceste cheltuieli.

De unde, atunci?

De la investiții de la bugetul de stat. Cheltuielile de capital, așa cum sunt evidențiate în execuția bugetară acestea, au scăzut cu 6%, adică de la 54 mld. lei la 51 mld. lei.

Au mai scăzut cheltuielile cu subvențiile, dar au scăzut în mod natural, pentru că s-a scos plafonarea energiei, care a costat circa 4 mld. de lei în 2024.

Pe de altă parte, cheltuielile cu dobânzile au explodat. Creșterea, față de anul trecut, este de 38%, care înseamnă, în plus, 14 miliarde de lei (circa 3 miliarde de euro) din buzunarul guvernului Bolojan pentru plata datoriei guvernamentale.

Execuția bugetului general consolidat al României, pe partea de cheltuieli (ian.-nov. 2025 vs. ian-nov. 2024)

În concluzie, din execuția bugetară la 11 luni din 2025 ies în evidență scăderea cheltuielilor cu investițiile și creșterea cheltuielilor cu dobânzile. La manualul de economie spune simplu: în vremuri de răcire a economiei, guvernele scad taxele și pompează bani în investiții și consum, ca să susțină vremurile grele. Or, guvernul Bolojan procedează exact invers: crește taxele și scade infuziile în consum și investiții.

RECOMANDĂRILE AUTORULUI: