Statele Unite își retrag personalul din bazele cheie din regiune ca măsură de precauție, având în vedere tensiunile regionale sporite, a declarat miercuri pentru Reuters un oficial american, vorbind sub condiția anonimatului. Dezvăluirea vine în urma remarcilor unui înalt oficial iranian, care a declarat miercuri pentru Reuters că Teheranul i-a avertizat pe vecinii care găzduiesc trupe americane că va ataca bazele americane dacă Washingtonul atacă.
Care sunt principalele baze militare americane din Orientul Mijlociu
BAHRAIN:
Sediul Flotei a V-a a Marinei Militare a Statelor Unite, a cărei zonă de responsabilitate include Golful Persic, Marea Roșie, Marea Arabiei și părți din Oceanul Indian.
QATAR:
Baza aeriană Al Udeid, situată în deșertul din afara capitalei Doha, este sediul Comandamentului Central al SUA, care coordonează operațiunile militare americane într-o zonă vastă, care se întinde de la Egipt, în vest, până la Kazahstan, în est. Cea mai mare bază americană din Orientul Mijlociu găzduiește aproximativ 10.000 de soldați.
KUWAIT:
Printre numeroasele instalații militare se numără Camp Arifjan, cartierul general al Armatei Centrale a SUA și baza aeriană Ali Al Salem, situată la aproximativ 40 de kilometri de granița cu Irakul și cunoscută sub numele de „The Rock” (Stânca) datorită mediului izolat și accidentat. Camp Buehring a fost înființat în timpul războiului din Irak din 2003 și este un punct de tranzit pentru unitățile Armatei SUA care se deplasează în Irak și Siria, potrivit site-ului web al Armatei SUA.
EMIRATELE ARABE UNITE:
Baza aeriană Al Dhafra, situată la sud de capitala EAU, Abu Dhabi, și împărțită cu Forțele Aeriene ale EAU, este un hub critic al Forțelor Aeriene ale SUA care a sprijinit misiuni cheie împotriva Statului Islamic, precum și operațiuni de recunoaștere în întreaga regiune, potrivit Comandamentului Central al Forțelor Aeriene ale SUA.
Portul Jebel Ali din Dubai, deși nu este o bază militară oficială, este cel mai mare port de escală al Marinei SUA din Orientul Mijlociu, care găzduiește în mod regulat portavioane americane și alte nave.
IRAK:
Statele Unite mențin o prezență la baza aeriană Ain Al Asad din provincia Anbar, în vestul țării, sprijinind forțele de securitate irakiene și contribuind la misiunea NATO, potrivit Casei Albe. În 2020, baza a fost ținta unor atacuri cu rachete iraniene, ca represalii pentru uciderea generalului iranian Qasem Soleimani de către SUA.
Situată în regiunea semi-autonomă Kurdistan din nordul Irakului, baza aeriană Erbil servește ca centru pentru forțele SUA și ale coaliției care desfășoară exerciții de antrenament și simulări de luptă. Baza sprijină eforturile militare ale SUA, oferind un loc sigur pentru antrenament, schimb de informații și coordonare logistică în nordul Irakului, potrivit raportului Congresului.
ARABIA SAUDITĂ:
Soldații americani din Arabia Saudită – care, potrivit unei scrisori a Casei Albe, erau în număr de 2.321 în 2024 – acționează în coordonare cu guvernul saudit, asigurând capacități de apărare aeriană și antirachetă și sprijinind operațiunile aviației militare americane.
Unii dintre ei sunt staționați la aproximativ 60 de kilometri sud de Riad, la baza aeriană Prince Sultan, care sprijină mijloacele de apărare aeriană ale armatei americane, inclusiv bateriile de rachete Patriot și sistemele Terminal High Altitude Area Defense.
IORDANIA:
Situată în Azraq, la 100 de kilometri nord-est de capitala Amman, baza aeriană Muwaffaq al Salti găzduiește a 332-a Escadrilă Expeditionară Aeriană a Forțelor Aeriene Centrale ale SUA, care participă la misiuni în Levant, potrivit unui raport din 2024 din biblioteca Congresului.