În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, președintele CCIR, Mihai Daraban, a oferit o analiză tăioasă asupra realității economice a României. Acesta trage un semnal clar de alarmă cu privire la modelul românesc, rămas în urmă la capitolul investiții în tehnologie și cercetare. Urmăriți aici, integral, emisiunea Adinei Anghelescu.
Mihai Daraban a explicat, în emisiunea Adinei Anghelescu, situația mediului de business care pare să înregistreze creșteri la nivel național. Totuși, acesta avertizează că trebuie să fim atenți la vulnerabilitățile structurale ale țării noastre.
„Azi, când vorbim noi, este dificil să te pronunți neavând niște cifre la zi. Aveam anul trecut, prin toamnă, cifrele anului 2024, pentru că, știți bine, firmele depun bilanțul până la 31 mai, după aceea este acea perioadă de două-trei luni în care sunt firme care nu din rea-intenție, dar depun bilanțul mai târziu din motive de audit intern, extern și așa mai departe, nevoia de bancabilitate. Deci ne putem face o imagine despre cum a fost, de exemplu, 2025, undeva pe la 1 august. Acum, mediul de business este cel pe care îl vedem mai mult în spațiul public, pe care îl simțim personal când vin să ne roage ceva, este mai greu de cuantificat, să spunem, cu cifre exacte. Anul trecut, vă pot spune că am avut 527,89 de miliarde de euro cifră de afaceri la cei 917.881 care au depus bilanțul la Fisc. Vedem ce ne așteaptă anul acesta. Oricum, anul trecut a fost un an bun din punct de vedere economic. Am avut o creștere a cifrei de afaceri de 37 de miliarde față de anul anterior. Am avut și vreo aproape 50.000 de firme în plus care au depus bilanțul la Fisc. Deci au fost niște cifre OK din punctul nostru de vedere.”
Președintele CCIR a vorbit despre contextul geopolitic actual, care urmează să afecteze inclusiv țara noastră. Comparând războiul din Golf cu conflictul din Ucraina, acesta a sugerat că cel din urmă nu a fost la fel de dăunător, din punct de vedere economic, precum este cel din Orientul Mijlociu.
„Dar acum lucrurile au o altă turnură pentru că, pe lângă ceea ce se întâmplă pe plan național vis-à-vis de acest mult trâmbițat deficit al bugetului, mai sunt și problemele externe. Aproape că ne obișnuisem cu războiul din Ucraina, în schimb, a picat pacostea asta care are o influență mult mai negativă decât războiul din Ucraina. Aș putea să spun că, la un moment dat, războiul din Ucraina devenise și o oportunitate pentru noi. Chiar și prin acel flux de mărfuri pe care mulți l-au blamat că trece pe la noi. Dumnezeu a trecut pe la noi, dar l-am taxat într-un fel sau altul, direct sau indirect. Ne-am luat tainul, cum se spune. Am și dat, am și dat către Ucraina. Este și aici o discuție, pentru că am dat ca să-i ținem pe ruși cât mai departe. Adică am avut o motivație și este o motivație. Mai ales că războiul nu se desfășoară pe teritoriul nostru. Lasă-i să se bată. Dacă putem să-i ajutăm în continuare să se bată, n-ar fi rău. Pentru că se pare că nici unii, nici alții nu vor ceda.”
Războiul pornit de către Rusia în Ucraina pune Rusia într-o postură nefavorabilă la nivel mondial, susține invitatul. Alte țări nu vor mai apela la armamentul rusesc, reorientându-se spre alte țări producătoare, cum ar fi Franța sau Coreea de Sud.
„Până la urmă, Rusia a dovedit, și părerea mea personală este că războiul ăsta i-a descalificat complet atât ca imagine pe plan internațional, dar descalificările lor sunt și pe piața de armament, unde, vă dați seama, mai e cineva nebun acum să cumpere tehnologie militară rusă? Doar dacă n-ai de unde altundeva să cumperi. Sunt țări cum e Coreea de Sud, cum e Franța. Adică nu înseamnă că cel care de azi nu mai cumpără armament rusesc, mâine se duce la americani. Sunt poli de fabricație în industria de apărare foarte puternici. Inclusiv în Germania, inclusiv în Suedia, inclusiv în Franța și nu mai vorbesc de Coreea de Sud. La noi s-a pus pe butuci. Noi nu avem niște lucruri elementare, adică noi încă nu am rezolvat cu praful de pușcă. Ce să ne mai gândim la drone? Mi-ar plăcea să mă gândesc la high-tech, dar îți spune, pe de altă parte, și Eurostatul că ești pe ultimul loc la inovare și cercetare în Uniunea Europeană. Iar din asta noi trebuie să învățăm foarte multe, din acest ultim loc.”
Revenind la situația economică autohtonă, Mihai Daraban pune accentul pe lipsa de investiții în materie de inovare. Acesta oferă exemplul Chinei, despre care spune că nu este recunoscută pentru invenții, ci excelează la capitolul inovare. Acest lucru îi lipsește României cu desăvârșire.
„Trebuie să ne gândim că branduri românești cu valoare adăugată mare nu avem. Stăm prost și la inovare, la ceea ce există deja inventat și trebuie inovat. Chinezul, de exemplu. Chinezul este un mare inovator, nu este un inventator. În Statele Unite sunt 423 de premii Nobel, în China sunt 8. Acesta este un clasament. Ne pot verifica telespectatorii pe Wikipedia. Noi nu stăm rău la cât suntem. Noi tot pe acolo suntem, la 3-4 premii Nobel pe țară. Dar lucrul acesta face diferența. Deci noi nici inovatori nu suntem, din păcate.”