De la fermele din Germania, la propria plantație cu „hrana regilor”. Un bucovinean a dat lovitura cu o afacere cu sparanghel

Mulți români care vin în contact direct cu piața muncii din Occident se întorc în țară cu o anumită filosofie de business, pe care ajung să o implementeze cu succes. Un astfel de exemplu este un bucovinean care a trudit ani buni la fermele din Germania, iar apoi și-a creat propria plantație de sparanghel, cultură considerată încă de nișă în România. Iată povestea unei afaceri inedite în Bucovina, regiunea cunoscută mai ales pentru patrimoniul cultural și turistic și gastronomia tradițională. 

• Sparanghelul este considerat o legumă premium în multe țări europene, fiind apreciat pentru conținutul ridicat de vitamine, fibre și antioxidanți. În România, însă, consumul este modest. Totuși, în ultimii ani, interesul pentru planta considerată aristocratică a început să crească.
• O familie de români care lucrează de 16 ani în Germania, în diferite ferme de sparanghel, a decis să se lanseze în propria afacere în Bucovina. După 4 ani de muncă, cultura sa a ajuns deja la 3,5 hectare.
• Momentan, investiția nu a fost recuperată, însă Ionuț Câmpanu și familia lui sunt convinși că acest lucru va veni la un moment dat.
• Prima recoltă din acest an a venit mai târziu decât anul trecut din cauza frigului. În prezent, recoltarea se face de pe două hectare, iar familia speră ca în următorii ani afacerea să devină profitabilă și să le permită întoarcerea definitivă în România.

ACTUALITATE 10 Mai, calendarul zilei: Ziua Tatălui. Ziua Regelui. Rică Răducanu împlinește 80 de ani

07:15

SĂNĂTATE Băutura recomandată după cină pentru o digestie bună. Sfaturi prețioase de la nutriționiști

07:11

S-a inspirat din „hrana regilor” și a pus-o pe mesele românilor

Sparanghelul este cunoscut drept „hrana regilor”, faimă câștigată la curțile aristocratice europene, când era considerat o trufanda. Sparanghelul a devenit celebru în Franța, în vremea regelui Ludovic al XIV-lea.

Regele Soare iubea atât de mult sparanghelul încât a vrut construirea unor sere speciale la Versailles pentru a putea fi servit aproape tot timpul anului. Grădinarul regal, Jean-Baptiste de La Quintinie, este cel care a perfecționat metodele de cultivare. De atunci, sparanghelul a rămas direct asociat cu gastronomia sofisticată.

Un bucovinean are o afacere de succes cu sparanghel. Foto: G4food.ro

O plantă de lux care implică multă muncă

O particularitate a acestei plante regale e aceea că, după plantare, fermierii trebuie să aștepte aproximativ 2–3 ani până la prima recoltă. În toată această perioadă, planta trebuie îngrijită constant, fără să aducă încă venituri.

În plus, sezonul de recoltare este foarte scurt, circa 6 – 8 săptămâni pe an. Mai trebuie spus că sparanghelul se culege manual, fir cu fir, de obicei dimineața devreme, atunci când tulpinile sunt fragede și își păstrează perfect calitatea.

 „Am început cu 4 rânduri de 200 de metri. Acum am ajuns la 3 hectare și jumătate”

Inspirată de această plantă specială și de faima ei gastronomică, o familie de români originară din zona Bucovinei a dezvoltat una dintre puținele afaceri locale bazate pe cultivarea sparanghelului.

Experiența acumulată timp de 16 ani în Germania, unde au lucrat în firme specializate în producția de sparanghel, i-a inspirat pe români să investească în propria plantație acasă. Bucovinenii nutresc speranța că, în timp, afacerea va deveni profitabilă și le va permite să revină definitiv în țară.

Afacere de succes cu sparanghel. Foto: G4food.ro

”De 4 ani avem cultura. Acum lucrăm în Germania tot, la sparanghel. De 16 ani, eu și soția lucrăm în Germania la firme de sparanghel și asta ne-a influențat să alegem să facem o astfel de investiție”, a declarat Ionuț Câmpanu, proprietarul culturii din Vadul Moldovei, pentru G4food.ro.

Spectaculoasa cultură de sparanghel din inima Bucovinei

Familia Câmpanu a început cultura cu sparanghel în urmă cu 4 ani. Astfel, au plantat 4 rânduri de sparanghel de aproximativ 200 de metri. Ulterior au plantat un hectar, iar astăzi exploatația a ajuns la o suprafață semnificativă, de 3,5 hectare.

”Am început cu 4 rânduri de 200 de metri. După aceea am pus un hectar. Acum am ajuns la 3 hectare și jumătate de culturi de sparanghel. (…) Până anul ăsta, recoltam de pe un hectar. Momentan, recoltăm de pe două hectare. Restul, mai lăsăm un an. De la anul, o să începem să recoltăm de pe 3 hectare jumătate”, explică proprietarul plantației pentru sursa citată.

Sparanghel made in Bucovina. Foto: G4food.ro

O cultură foarte scumpă. Numai materialul săditor pentru un hectar costă 15.000 de euro

Însă, investiția este una foarte costisitoare, deocamdată nefiind recuperată. Numai materialul săditor pentru un hectar costă aproximativ 15.000 de euro. La care se adaugă costurile de întreținere, lucrările agricole sau forța de muncă.

”Cultura este foarte costisitoare. Doar plantele pentru un hectar ajung la vreo 15.000 de euro. Momentan, nu am reușit să ne amortizăm cheltuielile. Sper, nu știu, poate în 2-3 ani să spunem, că acoperim ce am investit”, mai spune bucovineanul.

Mai trebuie spus că sparanghelul este o plantă foarte sensibilă la temperatură, dezvoltarea lăstarilor depinzând mult de încălzirea solului. Cum 2026 a venit cu o iarnă severă și o primăvară rece, recolta a întârziat.

”Nu a fost o recoltă mai bogată, ci la fel ca anul trecut, doar că a fost mult mai întârziată față de anul trecut. Totul din cauza frigului. De acum o să culegem în fiecare zi până pe la jumătatea lunii iunie”, a declarat Ionuț Câmpanu, proprietarul plantației, pentru sursa citată.

O legătură de 500 grame costă 20 lei

Din fericire, are parte de mare ajutor de la tatăl său. În perioada aceasta este cel care se ocupă de recoltat. Ionuț Câmpanu cultivă două soiuri de sparanghel verde: unul cu o nuanță mai deschisă și aspect comercial foarte decorativ, iar celălalt cu o culoare verde mai închisă, apreciat pentru faptul că crește mai drept, fiind mai potrivit pentru comercializare.

Bucovineanul care are o afacere de succes cu sparanghel. Foto: G4food.ro

Familia vinde în prezent producția în piețele din Suceava, băcănii și mici magazine din județele Suceava și Neamț. Până acum, cererea avută i-a încurajat să continue extinderea culturii.

”Vindeam în piață, avem băcănii, unde ducem tot în zona Sucevei. Mai ducem în Neamț, la Român. Distribuim aproape zilnic în Fălticeni”, mai spune proprietarul culturii.

Deși costurile de întreținere și de recoltare au crescut, producătorul a decis să mențină prețul de anul trecut: 20 lei legătura de 500 g.

Bucovinenii vor să revină acasă cât de curând

Pentru proprietari, plantația de sparanghel înseamnă mai mult decât o afacere agricolă. Ea implică și un plan de întoarcere acasă. Dacă lucrurile se vor derula conform planului lor, speră ca în următorii doi ani, cel târziu, să se întorcă în România și să se dedice integral afacerii lor cu sparanghel.

”Am început cu puțin, am avut cereri de ajuns. Acum vom vedea anul ăsta, de pe două hectare, ce se întâmplă. Dacă totul funcționează cum vrem noi, nu știu, într-un an – doi vrem să ne întoarcem acasă”, conchide producătorul din Suceava.

AUTORUL RECOMANDĂ:

• Muncă grea, salarii mici și condiții umilitoare: cu cât sunt plătiți românii care culeg SPARANGHEL în Germania
• Poale în brâu, faimoasa rețetă păstrată cu sfințenie în Bucovina. Detaliul care îi dă desertului un gust incredibil la masa de Sărbători