Ce au descoperit oamenii de știință despre modul în care indivizii merg. Ce s-a aflat despre mișcarea individuală

Oamenii de știință au analizat modul în care indivizii merg și au descoperit un tipar global bizar legat de acest aspect. Cercetarea a pornit de la o întrebare cât se poate de simplă. Și anume, se presupune că te plimbi printr-un spațiu fără o destinație stabilită în minte. În acest caz, ai mai face des viraje la stânga sau la dreapta? Iată mai jos ce s-a aflat despre mișcarea individuală.

Imaginați-vă că vă plimbați fără un traseu prestabilit, fie printr-un parc, fie printre scenele și aleile unui festival. În lipsa unei destinații clare, există oare o tendință de a vira mai des într-o anumită direcție? Este o întrebare de la care oamenii de știință au pornit un studiu. A fost publicat, ulterior, în „Nature Communications”.

RĂZBOI Putin anunță că Rusia este pregătită să restabilească relațiile cu vecinii europeni și asigură că Moscova nu are nicio intenție să atace Europa. „Hai să trăim mai bine împreună, altfel…”

15:44

FLASH NEWS Vizită istorică a președintelui Chinei la Casa Albă. Cum arată programul de trei zile al întâlnirii dintre Donald Trump și Xi Jinping

15:42

Ce au descoperit oamenii de știință despre modul în care indivizii merg

Această curiozitate a stat la baza unui nou studiu realizat de o echipă internațională de cercetători. Interesul oamenilor de știință a pornit de la rezultate obținute în timpul pandemiei de coronavirus, când cercetările privind distanțarea socială au sugerat că deplasările oamenilor nu sunt atât de întâmplătoare pe cât s-ar crede. În noua analiză, specialiștii au examinat modul în care oamenii schimbă direcția în timpul mersului, comparând date din diferite grupe de vârstă, medii culturale și tipuri de spații, relatează ScienceAlert.

Concluziile studiului: de ce tendința este de a merge spre stânga?

Însă, ce au descoperit oamenii de știință? Rezultatele studiului au indicat o tendință constantă și neașteptată. Participanții au ales semnificativ mai des să se deplaseze spre stânga, repetând astfel modelul observat și în cercetările precedente.

După identificarea acestei tendințe, cercetătorii au încercat să afle ce o determină. Pentru a elimina influențe precum comportamentul grupului sau configurația spațiului, ei au realizat experimente în Spania și Japonia, atât în zone deschise, cât și închise. Rezultatele au confirmat o preferință constantă pentru deplasarea în sensul invers al acelor de ceasornic, observată anterior și în alte contexte, inclusiv la concertele de heavy metal.

Importanța mișcării individuale

Pentru a exclude influența grupului, cercetătorii au analizat și comportamentul individual. Într-unul dintre experimente, peste 200 de participanți s-au deplasat singuri într-un spațiu delimitat. Rezultatele au arătat aceeași tendință de a vira în sens invers al acelor de ceasornic, indiferent de sex sau de dominanța mâinii ori a piciorului.

Cercetătorii au mai descoperit că vârsta reprezintă, însă, un factor care iese în evidență. Datele au indicat că participanții mai tineri prezentau mai frecvent această tendință de deplasare. Deși studiul nu a inclus persoane cu vârsta de peste 35 de ani, cercetătorii suspectează că fenomenul ar putea avea o bază biologică, aspect care urmează să fie investigat în cercetări viitoare.

Ar fi vorba despre o bază biologică a mersului

Aplicații practice în viața de zi cu zi

Deși poate părea un detaliu minor, această preferință de deplasare ar putea avea aplicații practice importante. Cercetătorii spun că înțelegerea modului în care se mișcă oamenii poate contribui la proiectarea clădirilor și la gestionarea mai eficientă a mulțimilor în spații precum aeroporturi, gări, centre comerciale sau stadioane.

„Rezultatele noastre pot părea o descoperire minoră și nesemnificativă, dar în natură, majoritatea fenomenelor legate de locomoție arată că animalele merg în mare parte fără preferințe direcționale. Prejudecata puternică constatată la oameni sugerează o oarecare asimetrie la nivel biomecanic”, spune inginerul Claudio Feliciani.

Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ