Indicele de Exploatare a Apei (WEI+) și situația complicată a României. Secetele devin mai lungi, aridizarea se extinde

1. Este un indicator de sustenabilitate, nu doar de cantitate. 

O țară poate avea mulți litri de apă disponibili, dar dacă îi consumă mai repede decât se reînnoiesc, se află pe un drum spre criză. WEI+ surprinde exact acest dezechilibru, notează dr. Monica Ionita Scholz pentru Infoclima.

1. Este sensibil la schimbările climatice. 

Pe măsură ce secetele devin mai frecvente și mai severe, resursele de apă reînnoibilă scad, deci WEI+ crește chiar și dacă consumul rămâne constant. Indicele funcționează ca un termometru al presiunii combinate dintre climă și activitatea umană.

1. Ghidează politicile europene. 

WEI+ este indicatorul oficial pentru monitorizarea Obiectivului de Dezvoltare Durabilă nr. 6 al ONU (Apă curată și sanitație) și stă la baza strategiei europene privind apa.

Precipitațiile din iarnă și primăvară ajută, dar nu compensează un deficit acumulat pe parcursul a 3-4 ani. Este un motiv structural.

• Solurile și acviferele au o capacitate limitată de stocare.
• Când solul este extrem de uscat,  cum a fost cazul în România după seceta 2022–2025, el funcționează la început ca un burete compactat.
• O parte din ploaie se scurge rapid la suprafață fără să fie reținută.
• Reîncărcarea acviferelor profunde, din care se alimentează fântânile și multe localități, necesită ani de precipitații normale pentru a reveni la niveluri anterioare secetei.

Apa de ploaie de primăvară reface parțial umiditatea solului și nivelul râurilor. Dar, în contextul unui deficit de precipitații de 41 de luni, ploile și zăpada din această iarnă/primăvară sunt echivalentul a câtorva pahare de apă după o perioadă îndelungată de deshidratare.

Mai mult decât atât, graficul cu rezerva de apă lunară a României față de valorile de referință arată o tendință îngrijorătoare și clară. Anomaliile negative s-au intensificat dramatic după 2019, cu valori negative continue din mai 2019 până în prezent. Au atins un minim absolut de −302 mm în septembrie 2025.

• 41 de luni – durata celei mai lungi secete din istoria recentă a României (martie 2022 – iulie 2025).
• Peste 600 de localități au impus restricții de apă în 2024, din cauza secetei.
• 65% din culturile de floarea-soarelui au fost pierdute în județul Dolj în vara anului 2024.
• −52,4 mm – deficitul de precipitații în vara anului 2024, comparativ cu media climatologică din perioada 1971–2000.
• 51% din suprafața României a fost afectată de ariditate în perioada 2021–2024, comparativ cu doar 12% în anii 1970.

Aridizarea se extinde rapid

• Secetele devin mai lungi și mai severe

Episodul de secetă din perioada 2022–2025 este fără precedent în istoria recentă. Tendința de agravare a secetelor s-a accentuat după anul 2000.

• Aridizarea se extinde rapid

Nu mai afectează doar sudul și estul țării. Zonele de câmpie și deal din aproape toată România sunt expuse tot mai frecvent la stres hidric cronic.

• Distribuția precipitațiilor devine mai haotică

Verile sunt caracterizate de cantități mai reduse de precipitații. Toamna apar mai des episoade scurte de ploi torențiale. Crește simultan riscul de secetă și de inundații.

România este o țară care a trăit decenii cu iluzia abundenței, iar factura climatică a început să sosească.

WEI+ de 47,4% în 2023 nu este o anomalie statistică. Este semnalul unui sistem hidric aflat la limita sustenabilității, sub presiunea combinată a schimbărilor climatice și a consumului în creștere.

Fără investiții majore în eficiența utilizării apei, modernizarea infrastructurii de distribuție și adaptarea agriculturii la un climat mai arid, situația se va deteriora progresiv. Datele vorbesc de la sine. Întrebarea nu mai este dacă România are o problemă cu apa, ci cât de repede va putea răspunde.