Florin Cîțu susține că Guvernul și Ministerul Finanțelor au mințit că s-a îmbunătățit situația economică față de anul trecut

Fostul premier Florin Cîțu avertizează că evoluțiile de pe piețele financiare din perioada următoare vor reprezenta un test important pentru politica monetară a Băncii Naționale a României.

Fostul șef al Guvernului susține că, dacă politica BNR a fost prea relaxată în raport cu situația economiei, România ar putea asista la o creștere puternică a dobânzilor. Cîțu lansează, în același timp, acuzații la adresa Guvernului și Ministerului Finanțelor. În opinia sa, piața va arăta în perioada următoare dacă politica monetară adoptată de BNR a fost adecvată condițiilor economice interne.

Fostul premier prezintă două scenarii. Primul presupune o creștere puternică a dobânzilor, în cazul în care politica monetară s-ar fi dovedit prea relaxată.

CONTROVERSĂ Decizie fără precedent la Washington. OSCE, exclusă de la monitorizarea alegerilor din SUA. Organizația acuză „abateri de la practicile democratice”

15:48

ULTIMA ORĂ SURSE | Procurorii DIICOT au pus sechestru pe locuința din Mogoșoaia a lui Călin Georgescu

15:45

”Piața va testa politica monetară a BNR. Dacă BNR a menținut o politică monetară prea relaxată pentru condițiile economice interne, urmează o explozie a dobânzilor”, a scris Cîțu pe pagina sa de Facebook.

În cel de-al doilea scenariu descris de fostul premier, majorarea dobânzilor ar urma să fie doar temporară.

”Dacă nu, ar trebui să vedem doar o creștere temporară, urmată rapid de revenirea dobânzilor la nivelurile de acum câteva luni. Vom vedea.

P.S. Totuși, ceea ce vedem în aceste zile confirmă că toate declarațiile oficiale ale Guvernului și Ministerului Finanțelor despre „îmbunătățirea” situației economice față de anul trecut au fost doar minciuni”, a încheiat Cîțu.

De ce evoluția dobânzilor de pe piața monetară este extrem importantă

Evoluția dobânzilor de pe piața monetară este importantă inclusiv pentru costurile de finanțare din economie. ROBOR este utilizat în continuare ca indice de referință pentru anumite credite în lei, în special pentru împrumuturile mai vechi, în timp ce IRCC este reperul folosit pentru majoritatea creditelor cu dobândă variabilă acordate consumatorilor după mai 2019.

IRCC este însă calculat trimestrial, pe baza tranzacțiilor interbancare, astfel că modificările din piață nu se transferă imediat în ratele creditelor legate de acest indice.