Nivelul scăzut al Dunării a scos la suprafață o parte din fundațiile Podului lui Constantin cel Mare, iar scafandrii nu și-au ratat șansa de a cerceta mai bine urmele construcției ridicate în urmă cu aproape 1.700 de ani. Aceștia s-au scufundat și au evaluat o parte dintre vestigiile ieșite la suprafață. Din punctul de vedere al scafandrilor arheologi, este o ocazie greu de ratat, având în vedere că se cunosc încă puține informații despre construcția veche de peste 1.700 de ani.
Nivelul Dunării a scăzut considerabil, iar fenomenul le oferă arheologilor scafandri o oportunitate rară de a cerceta vestigiile unuia dintre cele mai importante poduri construite în perioada Imperiului Roman. Este vorba despre podul ridicat în timpul împăratului Constantin cel Mare, care lega cetatea romană Sucidava, aflată în apropiere de Corabia, de Oescus, pe malul bulgăresc al Dunării.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F09%2Fscreenshot-2026-09-29-154658.png)
Scăderea accentuată a nivelului apei a făcut ca o parte dintre vestigiile care, în mod normal, sunt acoperite de Dunăre să iasă la suprafață. Pentru specialiști, situația reprezintă o ocazie rară de a observa mai bine structurile antice și de a documenta elemente care, în condiții normale, sunt greu accesibile.
„Este o ocazie care apare o dată la câteva zeci de ani și pe care cercetătorii nu vor să o rateze. Vor să vadă mai bine tehnicile de construcție folosite acum aproape 1.700 de ani și să afle noi informații despre una dintre cele mai importante construcții ale Antichității”, spune Mihai Popescu, blogger.
Potrivit arheologului Iulian Rusu, podul avea dimensiuni impresionante pentru perioada în care a fost construit. Acesta lega Sucidava de Oescus și avea aproximativ 2.400 de metri lungime, dintre care peste 1.100 de metri traversau albia Dunării.
„Podul lega Sucidava, în apropiere de Corabia, de Oescus, cetatea romană de pe malul bulgăresc. Avea aproximativ 2.400 de metri lungime, iar peste 1.100 de metri traversau albia Dunării”, spune Iulian Rusu, arheolog.
Scafandrii au surprins ruinele aflate pe fundul Dunării și au filmat vestigiile direct sub apă.
Construcția podului este atribuită perioadei împăratului Constantin cel Mare și reprezintă una dintre cele mai importante realizări inginerești ale Antichității în această zonă. Amplasarea sa permitea legătura dintre cele două maluri ale Dunării și avea o importanță strategică pentru Imperiul Roman.
Deși existența și dimensiunile aproximative ale podului sunt cunoscute, cercetătorii spun că încă există numeroase necunoscute privind modul în care a fost construit și tehnicile folosite de romani.
Scăderea nivelului Dunării le permite acum specialiștilor să observe mai ușor anumite elemente ale structurii și să le documenteze. Cercetările ar putea oferi informații suplimentare despre metodele de construcție utilizate în urmă cu aproape 1.700 de ani și despre modul în care romanii au reușit să ridice o construcție de asemenea dimensiuni peste unul dintre cele mai importante fluvii ale Europei.
Pentru arheologi, apariția la suprafață a unor vestigii care în mod normal se află sub apă reprezintă o fereastră temporară către trecut. Odată cu revenirea nivelului Dunării, o parte dintre aceste structuri vor fi din nou acoperite de apă, ceea ce face ca documentarea lor în această perioadă să fie cu atât mai importantă.