Dragoș Benea, coordonatorul PSD al proiectului de reformă teritorială, anunță în exclusivitate pentru Gândul cele șase criterii care vor sta la baza redesenării hărții României

O reformă administrativă de amploare este pregătită în PSD, iar una dintre variantele discutate ar putea reduce România la numai 15 județe. Modelul luat în calcul este cel al Curților de Apel, însă numărul final al unităților administrativ teritoriale (UAT) nu a fost stabilit.

Proiectul de reorganizare teritorială ar urma să aibă la bază șase criterii de evaluare, de la numărul locuitorilor și sustenabilitatea economică până la accesul cetățenilor la servicii publice. Dragoș Benea, europarlamentar și vicepreședinte PSD, coordonator al grupului de lucru din partid și responsabil de elaborarea proiectului, a explicat, joi, în exclusivitate pentru Gândul, care sunt criteriile după care vor fi analizate localitățile în perspectiva reorganizării administrativ-teritoriale a României:

1. populația și evoluția demografică;
2. sustenabilitatea economică;
3. capacitatea administrativă;
4. conectivitatea;
5. accesul la servicii de bază;
6. serviciile publice locale.

CONTROVERSĂPresa maghiară ironizează din nou România: „Vecinului nostru i s-a tot arătat cât de bine îi merge căruța, însă asta s-a schimbat”

17:53

AI AFLAT!Gândul prezintă Best Of Ai aflat! Cu Ionuț Cristache – vineri, 13 noiembrie, de la ora 15.00

17:51

PSD nu a stabilit deocamdată o țintă numerică. Dragoș Benea a invocat modelul celor 15 Curți de Apel din sistemul judiciar ca posibil punct de plecare pentru discuție, fără ca acesta să reprezinte neapărat viitoarea configurație administrativă.

Dacă ar fi aplicată după modelul celor 15 Curți de Apel, reforma ar presupune comasarea mai multor județe cu cele în care se află actualele centre ale instanțelor. Respectiv, 26 de județe ar putea dispărea ca unități administrative distincte, iar actualele granițe teritoriale ar fi redesenate.

Cum ar urma să fie evaluate localitățile

Dragoș Benea spune că reforma va avea la bază o „matrice a sustenabilității administrative”, un instrument de evaluare construit pe criterii obiective și măsurabile, care să permită analizarea capacității fiecărei unități administrativ-teritoriale de a funcționa și se a asigura servicii publice pentru cetățeni.

„Noi am gândit pentru comitetele de reorganizare teritorială să funcționeze cu o matrice a sustenabilității administrative prin care să fie cât mai multe criterii măsurabile obiectiv și concret, scalabile”, a declarat vicepreședintele PSD pentru Gândul.

Potrivit coordonatorului proiectului de reformă teritorială, evaluarea ar trebui să identifice administrațiile care pot funcționa în actuala organizare și situațiile în care sunt necesare reorganizări sau comasări.

Propunerile ar urma să fie pregătite prin comitete județene, cu consultarea autorităților locale. În viziunea grupului de lucru, actualii primari trebuie să își ducă mandatele până la capăt, în 2028.

Grafică: G4Media

Criteriile care vor sta la baza reformei administrativ-teritoriale

„Unul dintre criterii ține de populație și demografie, iar aici baza de date să fie ușor accesată.

În ceea ce privește criteriul de sustenabilitate economică, aici se vizează compararea veniturilor proprii pe care le realizează fiecare primărie cu cheltuielile pe care le face într-un an, concomitent cu gradul de colectare a taxelor și impozitelor locale.

Un alt criteriu ține de capacitatea administrativă, care înseamnă investiții și fonduri atrase, precum și proiecte concret implementate.

Conectivitatea este un criteriu prin care vom avea o imagine clară a distanțelor la care se află un UAT față de o autostradă sau de un drum principal, fie că vorbim de un drum național, județean sau expres. Distanța acelui UAT față de cel mai apropiat spital, față de o unitate de pompieri sau de celelalte instituții de siguranță și de ordine publică. De asemenea, este vorba și de distanța până la cel mai apropiat aeroport.

În ceea ce privește accesibilitatea, prin acest criteriu cuantificăm accesul la serviciile de bază pe care cetățenii le au la dispoziție, precum școli, dispensare, medici la mia de locuitori, sau creșe și grădinițe.

Cel de-al șaselea criteriu ține de serviciile publice locale prin care încercăm să evaluăm servicii precum alimentarea cu apă și canalizare, gaze, iluminatul public, transportul comun”, a declarat Dragoș Benea pentru Gândul.

Anterior, Dragoș Benea declara că planul de reorganizare administrativ-teritorială a fost gândit în contextul în care fondurile europene pentru Coeziune vor fi mai puține și vor fi în competiție cu alte domenii în alocarea bugetului UE 2028-2034.

Ce comune ar putea fi comasate

Reforma pregătită de social-democrați vizează și reorganizarea comunelor. Grupul de lucru analizează trei praguri de populație: 1.500, 3.000 și 5.000 de locuitori.

În scenariul în care pragul ar fi stabilit la 5.000 de locuitori, aproximativ 2.500 de comune ar intra în procesul de reorganizare. Pentru varianta de 3.000 de locuitori, numărul acestora ar fi de aproximativ 1.600.

Galerie foto: Facebook / Dragoș Benea