Mișcarea studențească din Serbia intră marți în Parlament, după ce a câștigat alegerile din 25 octombrie cu 53% din voturi și 140 de mandate. Noua majoritate pregătește formarea guvernului și reforme instituționale. Pentru sârbi, urmează un nou test electoral extrem de important – alegerile prezidențiale anticipate.
Mișcarea studențească din Serbia își începe marți, 17 noiembrie, activitatea parlamentară, după victoria obținută la alegerile legislative din 25 octombrie 2026, care a pus capăt celor 14 ani de dominație politică a Partidului Progresist Sârb (SNS), condus de Aleksandar Vucic, scrie Rapporteur.com.
Formațiunea a obținut majoritatea absolută în Parlament, cu 53% din voturi și 140 dintre cele 250 de mandate. Partidul Progresist Sârb, asociat fostului președinte Aleksandar Vucic, a câștigat 39% din voturi și 103 locuri, în timp ce restul de șapte mandate au revenit unor formațiuni reprezentând minoritățile etnice.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F11%2F8166190-hepta_mediafax_foto-zuma_press_wire_hepta-scaled.jpg)
October 25, 2026, Belgrade, Belgrade, Serbia: Serbians are flooding to the streets of Belgrade as polls closed on the night of the Serbian elections on 25 October, 2026 (Credit Image: © Daniel Alfoldi/ZUMA Wire)
Rezultatul alegerilor marchează trecerea mișcării studențești de la protestele de stradă la exercitarea puterii legislative, după aproape doi ani de mobilizare împotriva autorităților.
Mișcarea de protest a început după prăbușirea unei copertine din beton la gara din Novi Sad, în 2024, tragedie soldată cu 16 morți. Accidentul, pe care manifestanții l-au asociat cu presupuse practici de corupție și deficiențe în administrarea lucrărilor publice, a declanșat un val de manifestații antiguvernamentale.
Protestele s-au extins în numeroase orașe și au devenit unele dintre cele mai ample mobilizări din Serbia de la înlăturarea lui Slobodan Milosevic, în anul 2000.
Studenții au avut un rol central în organizarea manifestațiilor, iar revendicările inițiale privind stabilirea responsabilităților pentru tragedia de la Novi Sad s-au transformat treptat în solicitări de schimbare politică și reformă instituțională.
Victoria electorală din octombrie a fost urmată de mai multe zile de manifestații de celebrare în orașele sârbești.
Înaintea primei ședințe a noului Parlament, reprezentanții mișcării au început pregătirile pentru preluarea responsabilităților legislative.
„Ne pregătim foarte serios pentru tot ce ne așteaptă, studiind legile, procedurile parlamentare și îndatoririle deputaților”, a declarat Mirjana Nikolic, candidată pe Lista studenților, la începutul lunii noiembrie.
După constituirea Parlamentului, noua majoritate va avea la dispoziție 90 de zile pentru desemnarea unui prim-ministru, prezentarea programului de guvernare și formarea executivului.
Mișcarea studențească a anunțat că intenționează să promoveze reforme în administrația publică și în instituțiile statului, acordând prioritate sistemelor de sănătate și educație.
Printre obiectivele prezentate se numără și dublarea bugetului apărării, măsură care ar presupune o schimbare importantă a priorităților bugetare ale Serbiei.
În plan extern, noua conducere va trebui să gestioneze relațiile tradiționale cu Rusia și obiectivul aderării la Uniunea Europeană, urmărit de Belgrad de mai mulți ani.
Un alt dosar important rămâne relația cu Kosovo, teritoriu care și-a declarat independența în 2008, dar pe care autoritățile sârbe continuă să îl considere parte a Serbiei.
Schimbarea majorității parlamentare are loc și într-o perioadă de tranziție la conducerea statului.
Ana Brnabic, președinta Parlamentului în exercițiu, asigură interimatul funcției prezidențiale după ce Aleksandar Vucic și-a încheiat anticipat al doilea mandat, în septembrie, pentru a candida la funcția de prim-ministru. După alegerea noului președinte al Parlamentului, acesta va prelua atribuțiile de șef interimar al statului până la organizarea scrutinului prezidențial.
Potrivit calendarului prezentat, alegerile prezidențiale trebuie convocate înainte de 27 noiembrie și organizate cel târziu la 27 decembrie.
Atât mișcarea studențească, cât și Partidul Progresist Sârb sunt așteptate să propună candidați.
Aleksandar Vucic nu mai poate candida pentru un nou mandat prezidențial, întrucât Constituția Serbiei limitează exercitarea funcției la două mandate.