Vortexul polar, care ține gerul închis deasupra Polului Nord, a slăbit anul acesta mai devreme decât oricând, iar aerul arctic ar putea ajunge în Europa în următoarele săptămâni.
Totodată, meteorologii avertizează că o perturbare fără precedent, apărută neobișnuit de devreme la nivelul vortexului polar, ar putea crește riscul unor episoade de frig în emisfera nordică. Simulările Severe Weather Europe arată, pentru sfârșitul lui noiembrie și începutul lui decembrie, temperaturi sub normal în mare parte din Europa și mai multă zăpadă în centrul și sud-estul continentului.
Vântul foarte puternic care se rotește în fiecare iarnă în jurul Polului Nord și-a schimbat direcția pe 10 noiembrie, anunță Financial Times. De când există măsurători, din 1958, nu s-a mai întâmplat atât de devreme. Vortexul polar slăbește aproape în fiecare iarnă, dar de obicei abia în ianuarie sau februarie. Până acum, cele mai timpurii cazuri fuseseră pe 28 noiembrie, în 1968 și în 2025.
În mod normal, vortexul polar se intensifică pe parcursul toamnei, atingând nivelul maxim în jurul lunii ianuarie, înainte de a începe să slăbească treptat spre sfârșitul iernii. Perturbările majore, care pot permite maselor de aer arctic să pătrundă mai spre sud, apar de obicei între lunile ianuarie și martie.
Vortexul polar reprezintă o vastă zonă de presiune atmosferică scăzută și aer extrem de rece, care circulă la mare altitudine deasupra Arcticii. Atunci când acesta slăbește sau își schimbă poziția, curentul-jet se poate deforma, permițând, în anumite condiții, pătrunderea aerului arctic rece către latitudini mai joase.
Vortexul este o masă uriașă de aer rece, la 10–50 de kilometri deasupra Polului Nord, ținută pe loc de vânturi puternice. Funcționează ca un capac: cât timp vânturile sunt puternice, gerul rămâne în nord. Când slăbesc, aerul înghețat poate coborî spre Europa, America de Nord și Asia.
Oamenii de știință nu au încă un răspuns sigur. Unii suspectează El Niño, fenomenul de încălzire a apelor din Pacific. Serviciul meteorologic britanic spune că legătura este posibilă, dar El Niño singur probabil nu explică totul. O altă cauză ar putea fi apa neobișnuit de caldă de la nord de Scandinavia și de vestul Rusiei. Acolo s-a topit o parte din gheață, iar oceanul eliberează mai multă căldură, potrivit Reuters.