Prima pagină » Actualitate » (P) Poate AI să prezică ce vei gândi? Ce pot afla algoritmii despre tine din comportamentul online. Legătura tulburătoare cu „1984” de George Orwell

(P) Poate AI să prezică ce vei gândi? Ce pot afla algoritmii despre tine din comportamentul online. Legătura tulburătoare cu „1984” de George Orwell

(P) Poate AI să prezică ce vei gândi? Ce pot afla algoritmii despre tine din comportamentul online. Legătura tulburătoare cu „1984” de George Orwell

Un videoclip pe care îl urmărești până la capăt, o fotografie asupra căreia te oprești câteva secunde, un produs căutat noaptea sau o postare pe care alegi să nu o distribui. Fiecare dintre aceste gesturi poate deveni un indiciu pentru algoritmii care îți analizează comportamentul online. Sistemele de inteligență artificială pot estima interese, preferințe și probabilitatea unor acțiuni viitoare, uneori folosind informații pe care utilizatorii nici măcar nu își amintesc că le-au oferit. Cât de departe poate merge această capacitate de predicție și cât de mult seamănă lumea profilării digitale cu societatea supravegheată imaginată de George Orwell în romanul „1984”?

Sondaj Gândul


Crezi că a procedat corect Ilie Bolojan când și-a trimis mașina SPP pentru a prelua de la aeroport invitații la nunta fiicei sale?

Vezi rezultate

Loading ...

Algoritmul te cunoaște mai bine decât crezi. Cum se construiește un profil digital

Romanul „1984” de George Orwell, inclus în colecția „Cărți Fundamentale” a Editurii Litera, explorează o societate în care informațiile despre cetățeni sunt folosite pentru supraveghere și control. În lumea actuală, profilarea digitală ridică întrebări despre cantitatea de informații colectate, scopurile utilizării lor și capacitatea oamenilor de a-și păstra autonomia.

De fiecare dată când utilizăm o platformă digitală, putem genera informații despre comportamentul nostru. Căutările, paginile accesate, durata vizionării unui videoclip, produsele adăugate într-un coș de cumpărături și interacțiunile cu anumite postări pot fi analizate pentru identificarea unor tipare. În funcție de platformă și de permisiunile acordate, sistemele pot utiliza și informații despre dispozitiv, localizare aproximativă, istoricul achizițiilor sau interacțiunile anterioare. Aceste date sunt transformate în variabile statistice care ajută algoritmii să estimeze ce conținut ar putea interesa utilizatorul și ce acțiuni ar putea urma.

Un sistem de recomandare poate observa, de exemplu, că un utilizator urmărește frecvent materiale despre automobile electrice, citește articole despre autonomie și compară prețurile mai multor modele. Pe baza acestor semnale, algoritmul poate estima că persoana este interesată de achiziționarea unei mașini, chiar dacă aceasta nu a declarat explicit o asemenea intenție.

Procesul se bazează pe corelații identificate în volume mari de date. Sistemele compară comportamentul unui utilizator cu tipare observate în cazul altor persoane și estimează probabilitatea unor interese sau acțiuni.

Profilul rezultat poate fi foarte detaliat, dar rămâne o reprezentare statistică. El descrie ceea ce algoritmul consideră probabil pe baza informațiilor disponibile, iar concluziile pot fi incomplete sau greșite.

Poate inteligența artificială să îți ghicească următoarea decizie?

Colecția „Cărți Fundamentale” a Editurii Litera reunește opere care invită la reflecție asupra relației dintre individ și sistemele de putere. În „1984”, Orwell imaginează un regim care încearcă să elimine comportamentele imprevizibile și să controleze inclusiv convingerile oamenilor, o temă care poate fi comparată cu ambiția actuală de a anticipa comportamentul prin analiza datelor.

Sistemele de inteligență artificială sunt utilizate pentru estimarea probabilității unor comportamente viitoare. O platformă de streaming poate anticipa ce film ai putea urmări, un magazin online poate estima ce produs te interesează, iar o aplicație poate calcula probabilitatea ca un utilizator să renunțe la serviciul respectiv. Aceste predicții sunt construite prin modele statistice antrenate pe date istorice, în care anumite combinații de comportamente sunt asociate cu rezultate observate anterior.

Un algoritm poate calcula că un utilizator are o probabilitate mai mare să cumpere un anumit produs după ce a vizitat de mai multe ori pagina acestuia. Predicția poate deveni mai precisă dacă sistemul cunoaște și alte informații relevante, precum achizițiile anterioare sau reacțiile la campanii publicitare similare.

Totuși, probabilitatea nu reprezintă certitudine. O persoană poate căuta informații despre un produs pentru un prieten, poate urmări un videoclip din curiozitate sau poate accesa un articol tocmai pentru că nu este de acord cu ideile prezentate.

Algoritmii pot identifica relații statistice între comportamente, dar interpretarea motivațiilor individuale rămâne dificilă. Același gest online poate avea explicații foarte diferite, iar sistemele nu dispun întotdeauna de informațiile necesare pentru a le distinge.

Studiul care a arătat că like-urile pot dezvălui trăsături personale

Prin abonamentul la colecția „Cărți Fundamentale” a Editurii Litera, cititorii pot descoperi opere importante ale literaturii universale, inclusiv „1984” de George Orwell. Oferta comunicată pentru colecție începe de la 49,99 lei pentru primele două volume și continuă cu două volume lunar, la 99,98 lei, cu posibilitatea întreruperii abonamentului. Romanul oferă un cadru de reflecție asupra modului în care informațiile personale pot deveni instrumente de influență și control.

În 2013, cercetători de la Universitatea Cambridge și Microsoft Research au publicat un studiu în revista Proceedings of the National Academy of Sciences despre posibilitatea estimării unor caracteristici personale pornind de la aprecierile acordate paginilor de Facebook. Cercetarea a analizat datele a peste 58.000 de voluntari și a demonstrat că modelele statistice puteau identifica anumite caracteristici și preferințe cu o precizie semnificativ mai mare decât întâmplarea, în condițiile specifice ale studiului.

Studiul, coordonat de Michal Kosinski și colaboratorii săi, a analizat posibilitatea estimării unor caracteristici precum vârsta, sexul, anumite orientări și convingeri, precum și trăsături de personalitate. Rezultatele au arătat că interacțiunile aparent banale cu platformele digitale pot conține informații statistice despre utilizatori.

Cercetătorii au raportat performanțe diferite în funcție de caracteristica analizată. Pentru unele clasificări, modelele au obținut rezultate ridicate, în timp ce estimarea altor trăsături s-a dovedit mai dificilă.

Este important de înțeles că aceste rezultate au fost obținute într-un anumit context tehnologic, pe un eșantion specific și folosind date colectate în condițiile studiului. Ele nu demonstrează că orice platformă poate determina cu exactitate personalitatea sau convingerile fiecărui utilizator.

Totuși, cercetarea a contribuit la schimbarea modului în care sunt privite datele comportamentale. Informațiile aparent nesemnificative, analizate împreună, pot permite inferențe pe care utilizatorii nu le-au anticipat atunci când au interacționat cu platforma.

Cum funcționează inferențele statistice. De ce un algoritm poate trage concluzii despre tine

O inferență statistică reprezintă o concluzie formulată pe baza unor date și a relațiilor observate între acestea. În sistemele de inteligență artificială, inferențele pot fi realizate prin modele care identifică tipare în comportamentul utilizatorilor.

De exemplu, dacă un număr mare de persoane care cumpără un anumit produs manifestă anterior interes pentru anumite categorii de conținut, algoritmul poate utiliza această relație pentru a estima probabilitatea ca alți utilizatori să facă o achiziție similară. Modelele moderne pot analiza simultan numeroase variabile. Frecvența accesării unei aplicații, durata sesiunilor, ordinea interacțiunilor și schimbările comportamentale pot contribui la construirea unor estimări.

Totuși, corelațiile statistice nu stabilesc automat relații de cauzalitate. Faptul că două comportamente apar frecvent împreună nu demonstrează că unul îl provoacă pe celălalt. Această distincție este esențială pentru interpretarea rezultatelor. Un sistem poate identifica un tipar util pentru recomandări comerciale, dar poate greși atunci când încearcă să explice motivele pentru care o persoană a acționat într-un anumit fel.

Poate AI să îți deducă opiniile politice, personalitatea sau starea emoțională?

Unele sisteme de profilare încearcă să estimeze caracteristici care depășesc preferințele comerciale. Cercetările academice au analizat posibilitatea identificării unor trăsături de personalitate, orientări politice sau stări emoționale pornind de la comportamentul digital. Aceste estimări pot utiliza informații precum interacțiunile cu anumite tipuri de conținut, limbajul folosit în postări sau tiparele de activitate online. În anumite condiții, modelele pot identifica asocieri statistice relevante.

Totuși, asemenea inferențe sunt expuse unor limite importante. Opiniile oamenilor se pot schimba, comportamentul online poate fi influențat de context, iar o persoană poate interacționa cu un subiect fără să îl susțină. În plus, estimarea unor caracteristici sensibile ridică probleme juridice și etice. În Uniunea Europeană, datele care dezvăluie opinii politice, convingeri religioase, apartenență sindicală sau alte categorii protejate beneficiază de reguli speciale în cadrul GDPR.

Un sistem care atribuie utilizatorilor caracteristici sensibile pe baza unor indicii indirecte poate produce rezultate greșite și poate contribui la discriminare sau la utilizarea abuzivă a informațiilor.

Cambridge Analytica și scandalul care a schimbat discuția despre profilarea digitală

Scandalul Cambridge Analytica, devenit public la scară largă în 2018, a atras atenția asupra utilizării datelor personale pentru profilare și comunicare politică. Compania a fost implicată în controverse privind obținerea și utilizarea datelor unor utilizatori Facebook, inclusiv prin intermediul unei aplicații de cercetare care colecta informații și despre anumite persoane din rețelele de prieteni.

Autoritățile americane și britanice au investigat aspecte ale colectării și utilizării datelor, iar cazul a contribuit la intensificarea dezbaterilor despre transparența platformelor digitale și protecția vieții private. Cambridge Analytica a promovat utilizarea profilării psihografice pentru adaptarea mesajelor la caracteristicile publicului. Totuși, eficiența concretă a acestor metode în modificarea comportamentului electoral a rămas disputată, iar afirmațiile comerciale ale companiei nu trebuie confundate cu rezultate științifice demonstrate.

Cazul ilustrează modul în care datele colectate într-un context pot fi utilizate ulterior în scopuri pe care persoanele vizate nu le-au anticipat.

De ce algoritmii îți pot influența alegerile, chiar dacă nu îți cunosc gândurile

Sistemele de recomandare pot influența comportamentul utilizatorilor prin selecția și ordonarea informațiilor afișate. Un algoritm care estimează că o persoană este interesată de un anumit subiect poate începe să îi recomande tot mai mult conținut asemănător. În timp, această selecție poate modifica experiența informațională a utilizatorului. Persoana poate întâlni mai frecvent anumite perspective și mai rar altele, în funcție de obiectivele platformei și de modul în care funcționează sistemul de recomandare.

Efectele diferă însă de la o platformă la alta și de la un utilizator la altul. Cercetările despre bulele informaționale, polarizare și recomandările algoritmice au produs rezultate complexe, iar influența exactă a algoritmilor asupra convingerilor individuale este dificil de măsurat. În plus, utilizatorii participă activ la construirea propriului mediu informațional. Alegerile personale, relațiile sociale și sursele de informare externe influențează conținutul consumat.

Prin urmare, sistemele algoritmice pot orienta atenția și pot modifica probabilitatea întâlnirii anumitor informații, dar nu controlează în mod automat opiniile sau deciziile fiecărei persoane.

Ce legătură există între profilarea digitală și „1984” de George Orwell?

În romanul „1984”, George Orwell imaginează un regim politic care încearcă să controleze comportamentul și gândirea cetățenilor. Supravegherea permanentă, propaganda și manipularea informațiilor sunt utilizate pentru menținerea puterii Partidului. În lumea contemporană, profilarea digitală funcționează în contexte diferite. Companiile utilizează algoritmi pentru recomandări, publicitate și personalizarea serviciilor, iar anumite autorități folosesc sisteme informatice pentru îndeplinirea unor atribuții legale.

Paralela cu Orwell apare în capacitatea de a colecta și corela informații despre comportamentul oamenilor. Cu cât un sistem dispune de mai multe date, cu atât poate construi estimări mai detaliate despre preferințele și acțiunile utilizatorilor. Totuși, algoritmii actuali nu pot citi direct gândurile prin simpla analiză a comportamentului online. Ei identifică tipare statistice și formulează predicții care pot fi corecte sau greșite.

Diferența este importantă. În universul lui Orwell, Partidul aspiră la controlul complet al conștiinței individuale. În sistemele actuale, profilarea digitală urmărește de regulă estimarea unor comportamente observabile, iar rezultatele sunt influențate de limitele datelor și ale modelelor.

Ce spune legislația europeană despre profilarea automată

Regulamentul general privind protecția datelor definește profilarea ca o formă de prelucrare automată a datelor personale utilizată pentru evaluarea anumitor aspecte referitoare la o persoană fizică. Acestea pot include preferințele personale, interesele, comportamentul, localizarea sau alte caracteristici. GDPR stabilește obligații privind transparența, temeiul legal al prelucrării și exercitarea drepturilor persoanelor vizate. În anumite situații, persoanele au dreptul de a se opune prelucrării datelor în scopuri de marketing direct, inclusiv profilării asociate acestuia.

Regulamentul conține și prevederi privind deciziile bazate exclusiv pe prelucrare automată care produc efecte juridice sau afectează semnificativ persoanele, sub rezerva condițiilor și excepțiilor prevăzute de lege. În plus, legislația europeană privind inteligența artificială introduce obligații și interdicții pentru anumite utilizări ale sistemelor AI, în funcție de riscurile pe care acestea le prezintă.

Aplicarea concretă a acestor reguli depinde de tipul sistemului, de datele prelucrate și de scopul utilizării lor.

Cum poți limita informațiile pe care algoritmii le colectează despre tine

Utilizatorii pot reduce o parte din colectarea și utilizarea datelor prin verificarea setărilor de confidențialitate ale platformelor digitale. Limitarea permisiunilor acordate aplicațiilor, gestionarea istoricului de activitate și revizuirea preferințelor publicitare pot contribui la un control mai bun asupra informațiilor personale.

Este utilă și verificarea aplicațiilor care au acces la conturile digitale, precum și eliminarea permisiunilor care nu mai sunt necesare. În anumite situații, utilizatorii pot solicita accesul la datele personale, rectificarea informațiilor incorecte sau ștergerea acestora, în condițiile prevăzute de legislația aplicabilă. Totuși, reducerea colectării datelor nu garantează eliminarea completă a profilării. Unele informații pot fi generate prin utilizarea normală a serviciilor, iar anumite prelucrări pot avea alte temeiuri legale decât consimțământul.

Înțelegerea modului în care funcționează algoritmii reprezintă un pas important pentru evaluarea riscurilor. Utilizatorii pot lua decizii mai informate atunci când cunosc ce date sunt colectate, în ce scopuri sunt utilizate și ce opțiuni de control au la dispoziție.

Poate AI să prezică ce vei gândi mâine?

Inteligența artificială poate estima cu o precizie uneori remarcabilă probabilitatea unor comportamente, mai ales atunci când dispune de volume mari de date relevante. Sistemele de recomandare pot anticipa interese comerciale, preferințe de conținut și anumite tipare de utilizare.

Totuși, gândirea umană este influențată de experiențe, emoții, contexte sociale și decizii care nu pot fi deduse complet din istoricul digital. O predicție statistică descrie un rezultat probabil, iar precizia ei trebuie evaluată în raport cu datele și condițiile în care a fost obținută. În romanul „1984”, George Orwell descrie o societate în care puterea politică urmărește să pătrundă în cele mai intime zone ale vieții individuale. În prezent, dezvoltarea algoritmilor ridică întrebări despre limitele cunoașterii comportamentului uman și despre responsabilitatea celor care colectează și utilizează informații personale.

Capacitatea sistemelor AI de a anticipa anumite acțiuni va continua să evolueze odată cu dezvoltarea modelelor și extinderea surselor de date. Această evoluție face tot mai importantă existența unor reguli clare privind profilarea, transparența și protecția vieții private.

Înțelegerea diferenței dintre predicție și certitudine rămâne esențială. Un algoritm poate identifica tipare în comportamentul unei persoane și poate estima ce va face în anumite situații, dar aceste rezultate trebuie interpretate ca probabilități, nu ca dovezi despre gândurile sau intențiile sale. Tocmai această distincție permite evaluarea realistă a tehnologiilor de inteligență artificială și a riscurilor asociate utilizării lor.

Comentarii 0

Lasă un răspuns

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.

Recomandarea video

Citește și

Mediafax
USR Brașov și-a ales candidatul pentru 2028. Cine va reprezenta partidul la alegeri
Digi24
Alexandru Rogobete spune care este cel mai ciudat neadevăr vehiculat în spațiul public despre el
Cancan.ro
Umilită din nou de Marco după a doua noapte de amor petrecută împreună, Gabriella întoarce armele. Mesaj direct din Spania, pentru Prinț și soția lui, Bianca
Prosport.ro
Cum arată domeniul exclusivist al lui Ion Țiriac din Namibia. 13.000 de hectare de lux și safari: „Îmi selectez oaspeții”
Adevarul
Atac cu drone asupra enclavei Kaliningrad. Explozii în apropierea bazei navale a Flotei ruse din Marea Baltică
Mediafax
Război în PNL: O opozantă a lui Bolojan, eliminată de la conducerea organizației de femei
Click
Trucul nemțesc prin care aerisești locuința iarna, fără să pierzi căldura și fără să faci igrasie
Digi24
„Made by China” în loc de „made in China”, noua strategie a Beijingului. De ce preferă chinezii să își mute fabricile în afara țării
Cancan.ro
Prinț și cerșetor. Gestul rușinos făcut de Marco în timpul ultimului bonfire de la Insula Iubirii. Producătorii l-au taxat și l-au făcut de râs
Ce se întâmplă doctore
Îi recunoaști? Imaginea de colecție din ziua nunții unui îndrăgit cântăreț de muzică populară. Artistul și soția sa au împlinit 41 de ani de căsnicie
Ciao.ro
Marius Damian de la Asia Express se topește pe picioare. De ce a slăbit atât de mult
Promotor.ro
Mașina Zilei: Volvo XC60 diesel din 2019, un SUV suedez care îmbină siguranța cu eficiență și confort
Descopera.ro
Experiment inedit: Ce gust au cartofii crescuți pe Lună?
Râzi cu lacrimi
BANCUL ZILEI. BULĂ: – M-am combinat cu fata de la Meteo
Descopera.ro
Omenirea este la un pas să descopere „un leac” pentru cancerul pancreatic, potrivit unui studiu
Mediafax Italia
Bifele albastre de pe WhatsApp l-au făcut să piardă procesul!
Mediafax Spania
Crește vârsta de pensionare! De la 1 ianuarie, poți ieși la pensie dacă ai împlinit...