Prima pagină » Economic » WSJ: Băncile europene au redus accesul autorităților locale la credit, accentuând impasul economic

WSJ: Băncile europene au redus accesul autorităților locale la credit, accentuând impasul economic

WSJ: Băncile europene au redus accesul autorităților locale la credit, accentuând impasul economic
Băncile europene au redus accesul primăriilor și autorităților regionale la credit, împiedicând derularea unei mari părți din investițiile în infrastructură, situație care agravează impasul economic din zona euro și contribuie la șomaj.

Băncile europene au redus accesul primăriilor și autorităților regionale la credit, împiedicând derularea unei mari părți din investițiile în infrastructură, situație care agravează impasul economic din zona euro și contribuie la șomaj, informează Mediafax, citând Wall Street Journal.

Autoritățile locale se ocupă de majoritatea investițiilor publice în infrastructură, de la drumuri la canalizare și spitale. Spre exemplu, în Franța, primăriile și consiliile locale sunt responsabile pentru 70% din proiectele de infrastructură.

Astfel, în timp ce liderii europeni încearcă să convină măsuri de stimulare a creșterii economice și reducere a șomajului, ajuns la maxime istorice, autotitățile locale au pierdut accesul la finanțare, din cauza neîncrederii generate de criza datoriilor de stat și implementării noilor reguli de capital în sistemul bancar.

Autoritățile locale și guvernele regionale din Europa se bazează pe împrumuturi bancare pentru finanțare, spre deosebire de instituțiile publice locale din Statele Unite, care emit obligațiuni. Băncile europene reduc însă creditarea municipală în paralel cu restrângerea generalizată a operațiunilor, încercând să scadă risurile din portofolii pentru a se adapta noilor reglementări internaționale.

În Spania, accesul dificil la credit pentru guvernele regionale și municipalități a determinat guvernul central să creeze un fond de 35 miliarde euro pentru a nu bloca activitatea economică prin neplata datoriilor către furnizorii din teritoriu.

În Franța, primăriile și spitalele au necesități anuale de finanțare de aproximativ 20-22 miliarde euro și vor înregistra în acest an un deficit de finanțare de 10 miliarde euro, potrivit unui studiu al Asociației Primarilor Francezi.

Dacă golul nu va fi acoperit cumva, situația economică oricum dificilă va fi agravată de pagubele suferite de mulțimea de firme și companii de construcții și servicii care trăiesc aproape exclusiv din contracte cu primării și autorități locale.

Autoritățile locale franceze pot împrumuta bani numai pentru a finanța investiții, nu și pentru plata cheltuielilor de zi cu zi. Guvernul de la Paris a promis că va acționa ca punte pentru acoperirea deficitului de finanțare, după ce a oferit anul trecut împrumuturi de 5 miliarde euro autorităților locale.

Dezbaterea austeritate versus creștere care a cuprins Europa în contextul crizei datoriilor de stat contribuie la blocajul piețelor de credit pentru primării și autorități locale. Unii economiști și politicieni consideră că municipalitățile trebuie să „strângă cureaua” simultan cu gnvernele naționale, care au promis că își vor reduce deficitele bugetare și datoriile.

Autoritățile locale sunt acuzate chiar că au risipit banii pe proiecte de infrastructură în perioade când accesul la credite era înlesnit. Spre exemplu, Franța are 30.000 de intersecții cu sens giratoriu, de patru ori mai multe decât Germania, multe fiind amplasate pe drumuri secundare în afara orașelor, unde traficul nu este niciodată suficient de dens încât să justifice astfel de proiecte.

Președintele francez Francois Hollande, învestit în luna mai, respinge ideea predecesorului său, Nicolas Sarkozy, că primăriile ar trebui să urmeze exemplul guvernului central de a nu înlocui jumătate dintre funcționarii publici care ies la pensie. Hollande nu a indicat însă cum s-ar putea finanța municipalitățile. Contactat de WSJ, un purtător de cuvânt al ministerului francez al Finanțelor a refuzat să comenteze.

În luna octombrie a anului trecut, grupul financiar franco-belgian Dexia a ajuns în pragul colapsului. Dexia controla 40% din piața de credit pentru autoritățile locale franceze. Îndopată cu obligațiuni pe termen lung a căror achiziție a fost finanțată prin credite pe termen scurt, Dexia a ajuns în situația de a nu mai găsi finanțare pe piețe și a fost nevoită să solicite ajutoare de stat. Banca a încetat să acorde noi împrumuturi către primării și autorități locale.

Fondul de 5 miliarde euro pus la dispoziție de guvernul de la Paris a fost epuizat rapid, iar statul a decis să creeze o bancă de credite municipale sub umbrela Casei de Economii și Consemnațiuni și diviziei bancare a Poștei de stat. Planurile progresează însă lent și nu au fost încă aprobate de Comisia Europeană.

Băncile rămase pe piața franceză a creditelor pentru autorități locale sunt reticente să acorde noi împrumuturi. În trecut, municipalitățile erau văzute ca pariuri sigure pentru bănci, care ofereau finanțare de până la 30 de ani, însă noile reglementări bancare internaționale au schimbat fundamenal ecuația.

Băncile europene păstrează majoritatea împrumuturilor, evitând să le grupeze la pachet în valori mobiliare spre tranzacționare pe piețe. Pe lângă impunerea unor rezerve de capital mai consistente pentru a acoperi riscurile din portofoliile de credit, noile reglementări internaționale împiedică de asemenea instituțiile financiare europene să apeleze la practica tradițională de a finanța creditele pe termen lung prin emisiuni dese de capital.

„Nu mai putem finanța credite pe termen lung prin resurse pe termen scurt”, a declarat Frederic Oudea, directorul general al Societe Generale și președintele federației bancare franceze.

Credit Agricole și Caisse d’Epargne, divizia de împrumuturi municipale a grupului BPCE, au anunțat că vor limita noile credite către primării și autorități locale la echivalentul sumelor încasate în contul creanțelor existente.

Secretarul general al divizie regionale a Credit Agricole, Philippe Brassac, încurajează autoritățile locale să-și plaseze depozitele la bănci, pentru a deveni din nou clienți atractivi. Însă legea impune primăriilor să-și țină banii la Trezoreria Franței.

Câteva guverne locale mari, precum cele din regiunile Parisului și Lyonului, pot accesa direct piețele financiare prin emisiuni de obligațiuni. Marsilia, al treilea oraș din Franța ca mărime, vrea să atragă astfel 150 milioane euro.

„Pentru multe guverne locale, piața obligațiunilor va rămâne inaccesibilă pentru mult timp”, notează un director din Credit Agricole.

Majoritatea statelor europene nu oferă avantaje fiscale care să încurajeze dezvoltarea unei piețe a obligațiunilor municipale, precum în Statele Unite, unde dobânzile acestor instrumente sunt în majoritatea cazurilor scutite de taxe.

Unele primării franceze au trimis misiuni în China în speranța că vor găsi finanțare.

Deși presa și mediul online din China sugerează că opinia publică este împotriva utilizării banilor statului pentru salvarea Europei, oficialitățile de la Beijing consideră proiectele europene de infrastructură un pariu mai sigur decât obligațiunile de stat, spun surse bancare europene cu experiență în relațiile cu parteneri de afaceri chinezi.

Criza din Europa a generat oportunități pentru investitorii chinezi. Grupul China Three Gorges Corp. a câștigat în decembrie licitația pentru o participație de 21% la compania de utilități Energias de Portugal. În acest an, fondul de stat China Investment Corp. a cumpărat peste 8% din compania britanică de utilități Thames Water.

Comentarii 0

Lasă un răspuns

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.

Recomandarea video

Citește și

Mediafax
Școala din Italia unde copiii datornicilor mănâncă altceva
Digi24
Bărbatul care a mers pe jos 50.000 de kilometri ca să ajungă acasă. La finalul unei călătorii de aproape 30 de ani, mai are un obstacol
Cancan.ro
Ea este Ioana, femeia din Vrancea ucisă de soț. Un copilaș a rămas orfan de mamă
Prosport.ro
Cum a fost răsfățată Simona Halep de ziua ei: „Arată bine”
Adevarul
Ce condiții pune AUR pentru a vota un guvern PSD │SURSE
Mediafax
Scandal URIAȘ la o universitate din SUA. Studentă agresată sexual de șapte colegi. Pedeapsa INCREDIBILĂ primită
Click
Ce face Alexandre Eram în lipsa Andreei Esca, la Porumbacu de Sus? Cei doi au demarat vara aceasta un nou proiect de suflet: „Am vrut să salvăm casele!”
Digi24
Obiectul 1335 de sub Muntele Apocalipsei. Rușii reînvie un sistem de răspuns nuclear automatizat din timpul Războiului Rece
Cancan.ro
S-a aflat ce a făcut Armina în Albania, de fapt. Înainte să-l cunoască pe Marcel, a locuit 3 luni acolo
Ce se întâmplă doctore
Semnal de alarmă pentru un antibiotic cunoscut. Are un risc mai mare de deces! E folosit la pneumonie și infecții urinare
Ciao.ro
Cum au arătat Andreea Esca, Delia sau Andra când s-au căsătorit. Andreea Bănică a strălucit într-o rochie minusculă
Promotor.ro
Dedeman vinde camere de supraveghere cu încărcare solară la prețuri foarte bune. Pot fi montate și în zone fără Wi-Fi
Descopera.ro
Premieră în fizică: Oamenii de știință au observat „săriturile cuantice” ale sunetului
Râzi cu lacrimi
BANCUL ZILEI. Alinuța:- Iubitule tocmai am fost la baie. Am două liniuțe!
Descopera.ro
Cât de sănătos este să mergem kilometri întregi în mocasini?
Mediafax Italia
Românca devenită MISS ITALIA are o problemă pe care nu o rezolvă nicio coroană!
Mediafax Spania
NOUA REGULĂ de circulație. De la 1 octombrie NU MAI AI VOIE să faci asta la trecerile de pietoni!