EUROPA ÎN CRIZĂ. Merkel și Cameron nu cred în pactul fiscal menit să salveze zona euro și să oprească răspândirea crizei datoriilor suverane

Liderii europeni continuă să testeze răbdarea investitorilor străini. Cancelarul german Angela Merkel și premierul britanic David Cameron au avertizat joi că pactul bugetar, o măsură convenită de liderii zonei euro pentru a ține în frâu criza datoriilor suverane, nu va fi suficient pentru relansarea economiei europene.

„Pactul este o condiție necesară, dar nu suficientă pentru relansarea zonei euro”, a subliniat cancelarul german, la sfârșitul întrevederii cu premierul Marii Britanii. Mesajul lui Cameron a fost unul similar: „pactul bugetar este un element important, dar nu va fi suficient”, notează Mediafax.

Mai mult, Merkel a ținut să sublinieze că următorul summit european, care va avea loc la Bruxelles la sfârșitul acestei luni, nu se va încheia cu un plan concret de salvare a Europei, însă discuțiile de la nivel înalt își vor propune să găsească noi soluții pentru o integrare mai bună. „Nu cred că marele plan se va decide la un singur summit”, a declarat Merkel în cadrul unui interviu acordat ARD, citat de Reuters.

CONTROVERSĂ WSJ: Ambasadoarea SUA în Grecia s-ar fi lăudat la Forumul de la Davos că ar fi finanțată de magnați greci: „Mă adoră”. Cum ar fi reușit să ajungă la evenimentul lui Eric Trump

00:29

FLASH NEWS Protest în centrul Bucureștiului împotriva mișcării Antifa, organizat de o grupare de ultrași. Ce mesaje au scandat cei aproximativ 100 de participanți

23:30

Merkel este dispusă să marginalizeze statele de la periferia zonei euro

Totodată, cancelarul celei mai mari economii din zona euro a admis că Europa se mișcă deja „cu două viteze”, dar și că statele din centrul blocului comunitar nu au datoria morală de a-și întârzia progresele în direcția unei integrări mai solide doar pentru că anumite state aleg să se izoleze.

„Cei din uniunea monetară vor trebui să progreseze în privința integrării. Trebuie să fim deschiși. Trebuie să facem posibilă aderarea tuturor, dar nu trebuie să ne oprim pentru că o țară sau alta nu este încă de acord”, a declarat Merkel, potrivit Mediafax.

Pactul fiscal a fost agreat la sfârșitul anului trecut de cele 17 state membre ale zonei euro, precum și de alte nouă state din afara blocului monetar, printre care și România. Implementarea planului de siguranță fiscală menit să stopeze răspândirea crizei datoriilor suverane presupune adoptarea introducerea în legislația națională a unor criterii privind disciplina fiscală. Astfel, statele semnatare s-au angajat la un deficit structural anual de cel mult 0,5% din PIB și menținerea datoriei publice sub pragul de 60% din PIB.

Spania a reușit să se finanțeze de pe piețele financiare, însă costurile se apropie de un nivel nesustenabil

Temerile investitorilor s-au îndreptat în ultima săptămână către situația din Spania, însă alegerile din Grecia și viitorul statului elen în zona euro rămân în prim-plan.

Spania a reușit să împrumute joi două miliarde de euro de pe piețele financiare internaționale. Cu toate că statul și-a atins ținta propusă, costurile de finanțare au urcat simțitor, astfel că dobânda obligațiunilor emise pe zece ani a depășit 6%, nivel apropiat de pragul considerat nesustenabil.

În cazul în care dobânzile vor continua să crească, Spania va depinde fie de băncile locale pentru a se finanța, fie va fi nevoită să apeleze la instituțiile financiare internaționale pentru sprijin, cum s-a întâmplat în cazul Greciei, Portugaliei sau Irlandei. Executivul spaniol a anunțat însă că va încerca pe cât posibil să evite un acord cu FMI, UE și Banca Mondială, deoarece un eventual pachet de sprijin extern ar însemna și mai multă austeritate.

Cu toate acestea, guvernul de la Madrid a solicitat la începutul săptămânii bani europeni pentru recapitalizarea băncilor lovite de criza financiară. Statul spaniol estimează că va avea nevoie de circa 40 de miliarde de euro pentru a le salva.

Un oficial european, citat de Reuters, a subliniat însă că autoritățile aleg o abordare „minimalistă” privind recapitalizarea sistemului bancar, preferând să salveze mai multe bănci mici, în defavoarea unei soluții „maximaliste” care i-ar putea costa în jur de 100 de miliarde de euro.

„Politicienii tind să aleagă lucrurile minim necesare, cum este și cazul Spaniei unde cel mai probabil se va convenit o măsură minimalistă”, a precizat oficial care a preferat să rămână anonim.