O rețea de 176 de persoane care au păcălit bănci din Oradea, luând credite cu acte false, a fost trimisă în judecată

Procurorii anticorupție din Oradea au trimis în judecată 176 de persoane acuzate de înșelăciune și de fals, după ce în perioada 2004-2007 s-au format ca grup infracțional organizat și au obținut sume de bani de la bănci, pe baza unor acte false.

Filialele din județul Bihor ale băncilor Romexterra, BRD, Volksbank, Raiffeisen, BCR, Alpha Bank și Piraeus au fost prejudiciate cu aproape 1,8 milioane de euro.

Liderul grupului ar fi fost Ștefan Adrian Mugurel, administrator și acționar la firma Leoleta Comimpex din Oradea. El a convins 210 persoane, dintre care 157 au fost trimise în judecată, să contracteze credite bancare prin metoda „overdraft”, pe baza unor acte false care atestau în mod nereal calitatea acestora de angajați ai unor societăți comerciale și faptul că obțineau venituri salariale.

INEDIT Locul în care România se întâlnește cu Ucraina și cu Ungaria, simultan. Cum arată din avion

10:15

ULTIMA ORĂ SUA intră în Cartea Recordurilor cu cel mai mare spectacol de artificii din istorie, după discursul lui Trump de Ziua Independenței

10:08

„La acest grup au aderat inculpații Călăcean Constantin Nicolae, Cozma Cristian, Condratov Sebastian Daniel, Sim Remus Viorel și Moșincat Cătălin Marius care aveau rolul de a identifica persoane dispuse să încheie astfel de contracte bancare, urmând ca banii astfel obținuți să fie remiși inculpatului Ștefan Adrian Mugurel iar membrii grupului și „beneficiarii” contractelor erau recompensați cu diverse sume de bani cu titlu de „comision””, explică procurorii DNA Oradea.

„Actele doveditoare ale calității de angajat erau întocmite în fals de inculpații Albulescu Carmen Tiberia, Fonai Voichița, Bohuș Dumitru, Bonaci Magda Silvana, Szakacs Attila Zsolt, Bonaci Sebastian, Ciuciu Iacob Cornel, Tulkos Romeo Emeric, Gordan Livia, Suciu Ionuț Cosmin, Jurge Dumitru Ioan, Pantea Elvira Violeta, Apostol Cornel, în calitate de reprezentanți legali ai mai multor societăți comerciale, în condițiile în care persoanele respective nu au desfășurat niciodată vreo activitate lucrativă la societate și nu au primit niciodată salariile menționate în documentele folosite la contractarea creditelor”, mai arată procurorii.