Remus Borza: Unele bănci sunt ipocrite în relația cu Hidroelectrica

Băncile au expunere de 378 milioane euro pe Hidroelectrica, aflată în insolvență, iar unele instituții de credit au o anumită „ipocrizie” în relația cu aceasta, făcând de 20 de ani „bani frumoși”, fără vreun incident, a declarat administratorul judiciar al producătorului de energie, Remus Borza.

„Se vorbește mult despre expunerea băncilor pe Hidroelectrica. Din punctul meu de vedere este și o anumită ipocrizie din partea unor bănci. În toți acești 20 de ani băncile au făcut bani frumoși, au avut rulaje, linii de finanțare sau de credit, n-au avut niciodată niciun incident cu Hidroelectrica. Expunerea băncilor este de doar 378 milioane euro, în presă apar cu totul alte cifre. Băncile nu au niciun risc”, a afirmat Borza în emisiunea „După 20 de ani”, difuzată duminică de Pro TV.

Datoriile pe termen scurt ale Hidroelectrica se ridică 1,1 miliarde lei. De asemenea, compania are datorii comerciale tot de 1,1 miliarde lei.

Hidroelectrica are credite contractate pe termen scurt de la ING (38 milioane lei), Alpha Bank România (80 milioane lei), BRD (300 milioane lei), Citibank Europe (46 milioane dolari), RBS Bank (32 milioane euro), Libra Bank (13,5 milioane lei) și Banca Transilvania (120 milioane lei).

Datoriile pe termen lung sunt în valoare totală de 1,5 miliarde lei, din care 1,42 miliarde lei reprezintă obligații către bănci.

Compania are contracte de finanțare pe termen lung cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (110 milioane dolari), UBS AG (circa 30 milioane franci elvețieni), Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (66 milioane euro), Citi International (75 milioane euro), ING Bank Amsterdam (60 milioane euro), BCR (50 milioane euro) și Unicredit Bank Austria (117,3 milioane euro).

„Garanțiile la credite sunt veniturile Hidroelectrica din vânzarea energiei, care nu pot decât să crească, prin urmare garanțiile băncilor nu pot decât să crească”, a declarat șeful OPSPI, Remus Vulpescu, în aceeași emisiune.

Potrivit bilanțului companiei, profitul net a scăzut anul trecut de 45 de ori, de la 292,3 milioane lei, la 6,4 milioane lei, în condițiile în care veniturile totale au coborât de la 3,41 miliarde lei la 3,18 miliarde lei, iar cheltuielile au urcat de la 3,02 la 3,14 miliarde lei.

Borza afirma în 25 mai că băncile nu ar trebui să fie îngrijorate că Hidroelectrica nu își va plăti ratele la credite, întrucât compania are bani.

Mai mulți bancheri au criticat în termeni duri decizia Guvernului de a introduce în insolvență una dintre cele mai mari companii de stat, menționând printre altele că în urma acestei hotărâri băncile care au creditat Hidrolectrica vor fi nevoite să constituie provizioane, iar investitorii străini vor privi cu neîncredere România.

Directorul general ING România, Mișu Negrițoiu, a afirmat săptămâna trecută că intrarea în insolvență a companiei este „absolut contraproductivă” și reprezintă „o mică jonglerie dâmbovițeană”.

Președintele Bancpost, Mihai Bogza, a declarat că decizia este mai îngrijorătoare pentru România decât rezultatul alegerilor din Grecia, din cauza riscului reputațional al statului, argumentând că nu se răspunde „la un șmen cu un șmen”.

La rândul său, Henk Paardekooper, președinte al RBS România, a arătat că intrarea în insolvență a fost surprinzătoare, pentru că nu s-a mai întâlnit ceva similar în istoria recentă a României, chiar dacă alte state au ales soluții de acest gen în ultima perioadă.

Directorul general adjunct BRD – Groupe Societe Generale, Claudiu Cercel, a spus că măsura adoptată în cazul Hidroelectrica „se poate interpreta ca un atac la instituția contractului” și ar putea încuraja și alte companii să procedeze la fel.

De asemenea, președintele Raiffeisen, Steven van Groningen, a afirmat că îi e foarte greu să le explice investitorilor străini ce s-a întâmplat la Hidroelectrica și de ce a intrat în insolvență, mai ales că multe alte companii de stat se află într-o situație financiară mult mai gravă.