VIDEO. Ce speră cercetătorii să demonstreze cu ajutorul robotului Curiosity

Robotul Curiosity, care are o greutate de o tonă și i-a costat  pe cei de la Agenția Spațială Americană 2,5 miliarde de dolari, a aterizat luni pe suprafața planetei Marte. El este cel mai mare și mai bine echipat robot care a fost trimis până acum pe o altă planetă, informează Wall Street Journal.

Cu ajutorul datelor pe care le va strânge Curiosity cercetărorii speră să înțeleagă mai bine Planeta Roșie și să determine dacă aceasta a fost capabilă să susțină viața. Robotul a fost lansat pe data de 26 noiembrie 2011, de la baza spațială Cape Canaveral aflată în Florida, și a avut ca punct de aterizare craterul Gale.

„În cazul misiunilor trecute atunci când aterizeză, în prima fotografie vezi, în general, un spațiu deschis mare, cu câteva roci și alte lucruri mici”, explică Devin Kipp, unul dintre cercetărorii care au participat la acest proiect. „În cazul craterului Gale, atunci când aterizezi, în funcție de direcția în care privești, în partea nordică vei vedea un perete al craterului de 4 kilometri care este erodat, iar în sud vezi un versant de 6 kilometri”, a mai declarat Kipp care a mai adăugat că robotul Curiosity va ateriza între aceste două puncte.

ULTIMA ORĂ Trump are două soluții pentru aliații afectați de criza energetică: „Cumpărați petrol de la SUA sau cumpărați-vă curaj și luați-vă petrolul din Ormuz

01:49

FLASH NEWS Trump, nouă declarație uluitoare: La ora 9 voi ține un discurs și, practic, voi spune tuturor cât de grozav sunt

01:17

Conform celor de la NASA, în craterul Gale ar putea fi găsite dovezi care ar demonstra că pe Marte a existat, în trecut, apă. De asemenea, solul este format din mai multe straturi de roci care pot arăta felul în care s-a modificat de-a lungul timpului mediul pe această planetă.

„Avem un punct de aterizare în craterul Gale despre care credem că ar conține un istoric al primului miliard sau al primelor două miliarde de ani de istorie a planetei Marte, exprimată prin aceste straturi diferite de roci”, a explicat, la rândul său, Ashwin Vasavada, un alt cercetător care a lucrat la acest proiect.

Curiosity este dotat cu un braț articulat cu o lungime de 2,1 metri ce poate să foreze în interiorul rocilor. Eșantioanele recoltate de acesta pot fi înmagazinate și analizate în cele două laboratoare aflate în interiorul său. Robotul poate măsura, de asemenea, radiațiile de pe Marte și este dotat și cu o stație meteo.