Abonamentele de sănătate sau contribuțiile la pensiile facultative pot fi suportate de angajatori, fără să fie taxate. Analist financiar: “Ar putea fi de fapt o reducere a beneficiilor”

Abonamentele de sănătate sau contribuțiile la pensiile facultative pot fi suportate de angajatori, fără să fie taxate. Analist financiar: “Ar putea fi de fapt o reducere a beneficiilor”
Sursa: Shutterstock - caracter ilustrativ
Publicat: 23/01/2023, 15:42

Începând din luna ianuarie, angajatorii pot oferi o serie de beneficii salariaților, fără să mai plătească taxe pentru acestea, potrivit modificărilor aduse Codului Fiscal prin Ordonanța Guvernului 16/2022. Este vorba despre facilități precum servicii medicale sub formă de abonament sau contribuții la un fond de pensii facultative. Analistul financiar Adrian Codirlașu, vicepreședintele CFA România, și consultantul fiscal Valentina Saygo au explicat, pentru Gândul, de ce aceste noi modificări legislative aduc mai degrabă o serie de probleme, decât de beneficii. 

Potrivit OG 16/2022, angajatorii pot acorda salariaților, dacă doresc, o serie de beneficii, dar trebuie să țină cont de anumite plafoane. Mai exact, suma totală alocată pentru aceste facilități trebuie să se încadreze într-un plafon de cel mult 33% din salariul de bază al fiecărui angajat din firmă. Doar că, pe lângă această limitare, pentru anumite beneficii se mai impun și alte plafoane, ajungându-se astfel la o dublă impunere, ceea ce, potrivit experților, va bulversa mediul de afaceri.

Spre exemplu, dacă un angajator dorește să-i plătească unui salariat contribuții la un fond de pensii facultative, va trebui să se încadreze într-un plafon anual de 400 de euro, ceea ce ar însemna puțin sub 2.000 de lei. Mai exact, costul pentru un astfel de serviciu ar ajunge la aproximativ 160 de lei pe lună. Doar că, în același timp, angajatorul trebuie să țină cont și de plafonul de 33% din salariul de bază al angajatului respectiv. Așadar, dacă un salariat are un venit brut de 3.000 de lei, angajatorul îi poate oferi, cumulat, bonificații în valoare de cel mult 990 de lei lunar.

“Le-au limitat de două ori. Cum avem la fondul de pensii și sănătate, faptul că sunt plafonate la valoarea de 400 de euro pe an, per angajat. Mai avem un plafon suprapus, în sensul că se cumulează și trebuie verificat lunar dacă depășesc plafonul de 33%, într-o perioadă dificilă din punct de vedere economic pentru mediul de afaceri”, a explicat, pentru Gândul, consultantul fiscal Valentina Saygo.

Prin urmare, ceea ce ar fi trebuit să reprezinte un avantaj atât pentru angajatori, cât și pentru angajați, devine mai degrabă o problemă administrativă, în condițiile în care cei care se ocupă de contabilitatea firmelor vor fi nevoiți să verifice lunar fiecare angajat în parte.

Același lucru a fost confirmat și de analistul financiar Adrian Codirlașu, vicepreședintele Asociației Chartered Financial Analyst (CFA) România.

“Abonamentele medicale (…) care erau și înainte și nu cred că intrau în acel plafon, acum le-au băgat în acel plafon, cumulativ și cu alte beneficii. De asta ar putea fi de fapt o reducere a beneficiilor”, a explicat Adrian Codirlașu, pentru Gândul.

Asociația CFA România este organizația profesioniștilor în investiții din România, care are 250 de membri.

Modificările Codului fiscal vin într-un context nefavorabil pentru mediul de afaceri

Potrivit consultantului fiscal Valentina Saygo, toate aceste beneficii pe care le-ar putea oferi angajatorii salariaților vin într-un context nefavorabil pentru mediul de afaceri, deja bulversat de o creștere a salariului minim pe economie cu peste 17% și de efectele pandemiei de COVID-19, care încă își fac simțită prezența. Este vorba de criza forței de muncă, pe de o parte, dar și de creșterea prețurilor în domeniul transporturilor sau de criza resurselor și a materiilor prime, pe de altă parte.

„Nu și-au revenit transporturile, și mă refer aici la cele maritime (…) Dacă înainte de pandemie, transportul unui container era de aproximativ 2.000 de euro, în momentul de față, transportul unui container poate să ajungă la 10.000-15.000 de euro”, a precizat Valentina Saygo.

Mai mult decât atât, valoarea brută a salariului minim pe economie din România a crescut de la 2.550 de lei, cât era în anul 2022, la 3.000 de lei, începând din ianuarie 2023. Mai exact, vorbim de o creștere de peste 17%, valoare deloc de neglijat în ceea ce privește mediul de afaceri.

„O creștere de 17% este destul de greu de suportat de la un an la altul, nu este o creștere sustenabilă. O creștere decentă a salariului minim și a salariilor în general, care ar trebui să fie bazată pe productivitate, este de 10%. Această plafonare de 33% din salariul de bază, fără să adunăm bonusurile și sporurile, iarăși incomodează mediul de afaceri să acorde beneficii suplimentare salariaților”, a explicat consultantul fiscal Valentina Saygo.

Potrivit OG 16/2022, angajatorul poate oferi salariaților săi, fără să plătească taxe pentru acestea, mai multe facilități. Cumulat, acestea nu trebuie să depășească, lunar, plafonul de 33% din salariul de bază al fiecărui angajat în parte. Este vorba despre:

  • contribuțiile la un fond de pensii facultative, în limita unui plafon anual de 400 de euro;
  • primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, în limita unui plafon anual de 400 de euro;
  • prestațiile suplimentare primite în baza clauzei de mobilitate, în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizația de delegare/detașare, pentru personalul autorităților și instituțiilor publice;
  • contravaloarea hranei, în limita valorii maxime a unui tichet de masă/persoană/zi;
  • cazarea și contravaloarea chiriei pentru spațiile de cazare/de locuit puse de către angajatori la dispoziția angajaților, în limita unui plafon de 20% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată/lună/persoană;
  • contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajați și pentru membrii de familie ai acestora, în limita unui plafon anual stabilit la nivelul salariului mediu brut;
  • sumele acordate angajaților care desfășoară activități în regim de telemuncă pentru susținerea cheltuielilor cu utilitățile, în limita unui plafon lunar de 400 de lei.

CITEȘTE ȘI:

România este pe primul loc în Europa la creșterea cheltuielilor, dar și cea mai ieftină țară din UE. Analist financiar: „Puterea de cumpărare a românilor crește accelerat”

Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase