A fost lansat primul studiu național care analizează științific modul în care funcționează creierul tinerilor cu potențial înalt. Importanța acestui proiect nu o reprezintă doar definirea unui profil psihologic și cognitiv al excelenței românești, ci și tehnologia care îl face posibil. Vorbim despre qEEG, o metodă modernă prin care activitatea cerebrală poate fi observată în detaliu, fără nicio intervenție invazivă.
Spre deosebire de EEG-ul clasic, care oferă o înregistrare generală a undelor cerebrale, qEEG transformă aceste date într-o „hartă” digitală, color, a creierului. Practic, cercetătorii pot vedea cum comunică regiunile corticale între ele, cât de eficient procesează creierul informațiile și cum reacționează la stimuli cognitivi sau emoționali.
Într-un laborator echipat cu sisteme de măsurare de înaltă precizie, participanților li se aplică o serie de senzori pe scalp. Aceștia detectează semnale electrice extrem de fine, de ordinul microvolților, generate de activitatea neuronală. Datele sunt apoi analizate computerizat, oferind o imagine obiectivă asupra modului în care creierul gestionează atenția, memoria, autocontrolul sau creativitatea.
NASA l-a introdus pentru monitorizarea performanței cognitive la astronauți, iar universități precum Stanford, Yale și Cambridge îl utilizează pentru studii legate de inteligență, stres și adaptare.
În România, metoda a fost folosită până acum aproape exclusiv în scopuri clinice, în tratamentul anxietății, al tulburărilor de atenție și al insomniilor. Studiul realizat de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României și Institutul BrainMap este primul care folosește această tehnologie pentru a investiga creierul tinerilor excepționali, nu al pacienților.
Rezultatele pot oferi o înțelegere complet nouă asupra modului în care funcționează excelența. Specialiștii pot observa, de exemplu, dacă tinerii cu performanțe înalte prezintă o conectivitate mai bună între emisfere, o activitate frontală mai intensă – zona asociată planificării și deciziilor – sau o capacitate superioară de reglare emoțională.
Analiza nu se oprește la cifre, ci la felul în care aceste particularități se traduc în comportamente reale și anume perseverență, adaptare, motivație.
Cercetarea urmărește să stabilească un model național al performanței cognitive și emoționale, care să poată fi folosit ulterior în programe educaționale personalizate.
Analiza undelor cerebrale poate arăta, de exemplu, în ce momente creierul obosește, cum reacționează la stres sau cât de repede revine la echilibru după o sarcină dificilă. Toate aceste date pot fi transformate în instrumente utile pentru profesori, psihologi și părinți care lucrează cu copii talentați.
Prin aplicarea acestei tehnologii, România intră într-o zonă a cercetării moderne în care performanța este înțeleasă ca un proces. Studiul „Tiparul neurocognitiv al excelenței românești” încearcă să descifreze modul în care mintea umană construiește excelența.
Sursă foto: Gândul
RECOMANDAREA AUTORULUI: