Alcoolul – „pandemia nevăzută”: la „Socola” a crescut numărul internărilor legate de consumul de băutură. Crește numărul femeilor afectate de alcoolism

Specialiștii Institutului de Psihiatrie „Socola” din Iași au remarcat în ultimii ani că băuturile alcoolice au început să fie consumate de la vârste tot mai mici, iar cantitatea de alcool pe care o consumă atât bărbații cât și femeile este în creștere.

Mai mult, studiile arată că pandemia de COVID-19 a fost asociată cu un consum crescut de alcool în rândul femeilor aflate la vârstă fertilă.

Aceste aspecte au fost remarcate încă din 2020, de când a început să crească numărul de internări pentru tulburări asociate consumului de alcool. Dacă în anul 2020 erau evaluați 1.551 de pacienți, iar în 2021 erau 1.691, în primele 7 luni ale acestui an au fost deja evaluați 1.424 de pacienți pentru astfel de tulburări.

„În timp ce vârsta de inițiere în consumul de alcool a scăzut, volumul și frecvența utilizării băuturilor alcoolice sunt pe o linie ascendentă. Mai mult, studiile arată că pandemia COVID-19 a fost asociată cu un consum crescut de alcool în rândul femeilor aflate la vârsta fertilă. La Camera de Gardă a Institutului, în medie, intervalul de urgențe medicale, cu cel puțin unul dintre diagnosticele legate de alcool, este de 50 – 60%”, au precizat reprezentanții Institutului de Psihiatrie „Socola” din Iași.

SPORT Cine e cel mai bun jucător de la FCSB. „De departe el e!”

12:12

SOCIAL Cea mai geroasă dimineață din 2025. Locul din România în care s-au înregistrat -12 grade Celsius. „A îngheţat parbrizul”

11:39

 Alcoolul este responsabil pentru mediul familial dezorganizat

Medicii au remarcat că majoritatea persoanelor care au probleme cu alcoolul dezvoltă tulburări psihice, precum tulburări cognitive, tulburări afective, tulburări de somn, tulburări sexuale, anxietate, agresivitate fizică și verbală, comportamente antisociale. În același timp, părinții care au probleme cu consumul de alcool vor afecta negativ starea de bine a copiilor. Consumul excesiv de alcool la unul sau ambii părinți determină un mediu familial dezorganizat, pentru că părinții nu își mai pot face datoria în mod responsabil.

„Părinții care se confruntă cu probleme legate de alcool sunt opusul celor care ar trebui să îndeplinească nevoile copilului. Aceștia tind să nu transmită căldură și sensibilitate copiilor. De asemenea, nu le oferă suport și nici nu demonstrează interes față de nevoile copilului. Cele mai des întâlnite trăiri ale copiilor cu părinți alcoolici sunt neglijarea și respingerea”, a remarcat dr. Oana Grecu, medic psihiatru de la Institutul de Psihiatrie „Socola”.

Consumul de alcool în timpul sarcinii are consecințe pe termen lung

Consumul de alcool este în creștere inclusiv în rândul femeilor care se află în perioada fertilă, 15 – 49 de ani, iar în Uniunea Europeană prevalența consumului în rândul femeilor însărcinate este de 25,2%. „Expunerea fetală la alcool este un factor de risc major pentru apariția tulburărilor din spectrul alcoolismului fetal. Consumul susținut de alcool pe parcursul trimestrelor de sarcină poate fi direct corelat cu avortul spontan, nașterea prematură, întârzierea creșterii intrauterine, dismorfismul facial, malformațiile congenitale sau deficitele în funcționarea cognitivă, comportamentală și emoțională”, a completat dr. Oana Grecu.

Specialiștii spun că atunci când mama consumă alcool în timpul sarcinii, consecințele nu sunt doar cele referitoare la sănătatea fetală, ci sunt mai mult mai complexe, inclusiv pe termen lung. Pentru că în acest moment nu există niciun tratament cunoscut pentru a inversa tulburările de neurodezvoltare induse de alcool, cea mai eficientă măsură rămâne prevenirea lor prin evitarea completă a consumului de orice tip de alcool în timpul întregii sarcini și în procesul de concepere.

„Observăm cum o substanță psiho-activă legală, accesibilă și acceptată social poate deveni o adevărată «toxină a sistemelor familiale». Mai mult, studiile de specialitate și statisticile de la nivel național și global sugerează că alcoolul este «virusul» care generează o gamă largă de probleme psihologice, medicale și sociale – o posibilă «pandemie nevăzută»”, a concluzionat dr. Oana Grecu, medic psihiatru.