CCR: Dosarele de lucrător/colaborator al Securității nu vor mai putea fi redeschise. Judecătorii constituționali au lua decizia după sesizarea guvernatorului BNR, Mugur Isărescu

CCR: Dosarele de lucrător/colaborator al Securității nu vor mai putea fi redeschise. Judecătorii constituționali au lua decizia după sesizarea guvernatorului BNR, Mugur Isărescu
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR / Sursa. Mediafax foto - Andreea Alexandru
Publicat: 23/11/2021, 15:42
Actualizat: 23/11/2021, 15:51

Curtea Constituțională a României s-a pronunțat, marți, pe sesizarea lui Mugur Isărescu în procesul deschis de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) după ce amânase decizia în 28 octombrie. Guvernatorul Băncii Naționale a României a atacat la CCR o lege și alte două prevederi din OUG aprobat prin actul normativ pe baza cărora CNSAS a putut redeschide dosarul și a solicitat Curții de Apel București să constate că actualul șef al băncii centrale a colaborat cu fosta poliție politică.

Judecătorii CCR au decis, marți, că Legea nr.161/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității este neconstituțională în ansamblul său. Aceasta înseamnă, teoretic, potrivit avocatului Adrian Toni Neacșu, fost judecător și membru al Consiliului Superior al Magistraturii, că, de la publicarea deciziei judecătorilor constituționali, dosarele cu soluții deja date nu vor mai putea fi redeschise. O decizie pe fond în cazul guvernatorului BNR va urma să fie luată de instanța Curții de Apel București, care e așteptată să reia procesul suspendat după publicarea deciziei CCR.

Decizia instanței constituționale

Curtea Constituțională a anuțat decizia printr-un comunicat de presă, urmând ca aceasta să își producă efectele, definitive și general obligatorii, după ce este motivată și publicată în Monitorul Oficial:

„În data de 23 noiembrie 2021, Curtea Constituțională, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, a decis:

Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că Legea nr.161/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității este neconstituțională în ansamblul său. Prin aceeași decizie, cu unanimitate de voturi, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile art.2 lit.b) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reținut că Legea nr.161/2019, act normativ modificator al Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/2008, nu a înființat o autoritate administrativă autonomă și nici nu a reglementat atribuțiile unei atare autorități, ci a reglementat aspecte care țin de organizarea și funcționarea CNSAS. Așadar, exigența constituțională privind reglementarea prin lege organică vizează doar statutul CNSAS de autoritate administrativă autonomă, astfel încât adoptarea Legii nr.161/2019, în mod eronat, ca lege organică încalcă prevederile constituţionale privind bicameralismul funcțional al celor două Camere ale Parlamentului, precum și pe cele ale art.117 alin.(3) privind înființarea autorităților administrative autonome.

Având în vedere jurisprudența instanței de contencios constituțional, precum și faptul că art.12 ind.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.24/2008 a fost introdus în corpul actului normativ prin Legea nr.161/2019, a cărei neconstituționalitate în ansamblu a fost reținută față de temeinicia motivelor de neconstituționalitate extrinsecă, Curtea a constatat că nu mai este cazul să examineze criticile de neconstituționalitate intrinsecă cu privire la art.12 ind.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.24/2008.”

Ce reprezintă excepțiile invocate

Judecătorii CCR s-au pronunțat în ședința de plen de marți, 23 noiembrie, asupra excepției ridicate de Mugur Isărescu în dosarul aflat pe rolul Curții de Apel București (CAB) privind constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii. Procesul este suspendat la CAB, până la soluționarea de câtre CCR a excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr.161/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității în ansamblu, precum și a disp. art.2 lit.b) teza întâi și ale art.121 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.24/2008

În sesizarea făcută la CCR, Mugur Isărescu susține că modificarea adusă în 2019 legii, care a permis reluarea verificărilor în cazul său, a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului, fiind adoptată mai întâi la Camera Deputaților și apoi la Senat, deși traseul ar fi trebuit să fie invers.

Adeverințele de necolaborare pe care le primise Mugur Isărescu de la CNSAS – în 2002 și după acel an – de la au fost eliberate pe baza vechilor prevederi legale, înainte de intrarea în vigoare a actelor normative pe care le contestă acum la CCR și care au făcut posibilă reverificare dosarul guvernatorului BNR.

Astfel, Mugur Isărescu atacă întreaga Lege 161/2019, care a modificat OUG 24/2008, intrată în vigoare la jumătatea anului 2029 și două articole din ordonanța de urgentă menționată.

Prin legea atacată au fost introduse atunci trei articole, dintre care articolul 12, indice 1 prevede că, „în condițiile în care, ulterior emiterii unei decizii de neapartenență sau de necolaborare cu Securitatea, în temeiul Legii nr. 187/1999, cu modificările și completările ulterioare, sau ulterior emiterii unei adeverințe, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, direcția de specialitate identifică informații care nu au mai fost supuse analizei Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, se va aplica în mod corespunzător procedura de verificare prevăzută în prezenta ordonanță de urgență, atât din oficiu, pentru persoanele care candidează la alegerile prezidențiale, generale, locale, pentru Parlamentul European, pentru persoanele care sunt prevăzute la art. 3 lit. b)-h^1), art. 4, cât și la cerere, pentru oricare dintre persoanele care ocupă demnitățile sau funcțiile menționate la art. 3, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe de urgență”.

Articolul 12, indice 1 este atacat și individual, ca parte a OUG 24/2008, alături de un al doilea articol, art. 2, lit b) teza întâi, care definește colaboratorul Securității, respectiv: „Colaborator al Securității – persoana care a furnizat informații, precum note și rapoarte scrise, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului*)”.

Stadiul procesului

Sesizarea a fost înregistrat la Curtea Constituțională în 24 mai 2021, după ce Curtea de Apel București a admis cererea lui Mugur Isărescu, din procesul în care CNSAS solicită instanței de contencios administrativ și fiscal constatarea calității de lucrător/colaborator al Securității (OUG nr. 24/2008) a guvernatorului BNR.

Dosarul a fost înregistrat la CAB în 15 iunie 2020, iar în 14 mai 2021, instanța a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluționarea de către CCR a excepției de constituționalitate invocate de Mugur Isărescu, conform încheierii publicate pe portalul instanțelor http://portal.just.ro/2/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=200000000384033&id_inst=2 .

În comunicatul oficial trimis în 9 iunie 2020, CNSAS anunța că, după dezbateri, „Colegiul a aprobat Nota de Constatare şi a dispus introducerea la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti a acţiunii în constatare pentru stabilirea calităţii de colaborator al Securităţii, pentru următoarea categorie de persoane: – art. 3 lit. q (guvernatorul Băncii Naţionale a României, preşedinte, vicepreşedinte de bancă şi membrii consiliului de administraţie din sectorul bancar) – 1 persoană”, iar ulterior a confirmat că este vorba de Mugur Isărescu.

CNSAS susţine că guvernatorul Mugur Isărescu a activat ca informator timp de 10 ani

În cererea trimisă în instanţă, CNSAS arăta că guvernatorul Mugur Isărescu a activat ca informator în perioada 1979-1989, conform documentelor atașate dosarului.

Potrivit CV-ului oficial de pe site-ul BNR, între august 1971 și februarie 1990, Mugur Isărescu a fost cercetător ştiinţific la Institutul de Economie Mondială (cercetător ştiinţific principal, gradul III din 1980; cercetător ştiinţific principal, gradul I din 1990).

„Din analiza dosarelor (…) rezultă că domnul (Mugur Isărescu, n.r.) a colaborat cu organele de Securitate, furnizându-le informaţii sub nume conspirativ (…). La stabilirea identităţii dintre sursa (…) şi dl (Mugur Isărescu – n.r.) au fost avute în vedere mai multe documente, pe care le ataşăm în copie certificată, potrivit legii, respectiv: dosarul nr. (cota CNSAS) – Dosar obiectiv, dosar nr. (cota CNSAS) – Dosar obiectiv.

Astfel, în cuprinsul tabelului privind reţeaua informativă datat 3.05.1989 se găseşte consemnarea (…) cu numele conspirativ (…); data obţinerii aprobării de partid (…) 16.03.1986. Facem precizarea că, deşi este menţionată obţinerea aprobării de partid la data de 16.03.1986, celelalte documente din dosar atestă faptul că dl (Mugur Isărescu, n.r) a fost folosit în calitate de persoană de sprijin/sursă încă din 1979. Prin urmare, se poate deduce că abia la data menţionată s-a obţinut aprobarea organelor de partid, în perioada 1982 – 1986 fiind folosit de organele de securitate fără aprobarea PCR”, se arată în documentul trimis în instanţă de CNSAS.

Potrivit CNSAS, Mugur Isăresu furniza fostei Securităţi informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România.

În Nota de constatare din cererea CNSAS trimisă la CAB se arată că „pe parcursul colaborării cu Securitatea, acesta a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România”. Se apreciază că actiunile vizau îngrădirea dreptului la viaţă privată şi a dreptului la libertatea cuvântului.

„Aşa cum rezultă din nota de constatare nr. (…), dl. (Mugur Isărescu, n.r.) a activat ca informator, cu numele conspirativ (…), în perioada 1979-1989, fiind recrutat de către (…), având în vedere calitatea domniei sale de cercetător (…). Pe parcursul colaborării cu Securitatea, acesta a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România sub regimul comunist în comparaţie cu alte ţări – notele din 16.12.1987 (…) şi 05.03.1985 (…).

Analizând informaţiile furnizate de către pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice şi art. 12 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului) şi a dreptului la libertatea cuvântului (art. 28 din Constituţia României din 1965, art. 19 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice şi art. 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului)”, se mai spune în cererea CNSAS trimisă la CAB.

Într-o notă din 1987, Mugur Isărescu a scris că I.D. „are răbufniri destul de dese de nemulțumire față de aspecte sociale precum transportul în comun din Drumul Taberei (acuză că îi răpește mai mult de o oră), încălzirea locuinței, aprovizionarea cu alimente, programele de televiziune. Are tendința de a face comparații cu situația din alte țări”, potrivit CNSAS.

Care a fost poziția BNR

Legea impune verificarea automată a unui candidat pentru funcția de guvernator al BNR, iar Mugur Isărescu, cel care ocupă această funcție din septembrie 1990, are deja adeverințe de necolaborare, așa cum preciza, anul trecut, Adrian Vasilescu.

La o zi de la înregistarea cauzei, în 16 iunie 2020, Adrian Vasilescu, consilier BNR, spunea că „Mugur Isărescu nu a colaborat cu Securitatea, are documente de la CNSAS care confirmă”.

Acesta preciza că Mugur Isărescu a avut de la CNSAS, pe baza unei analize, o decizie de necolaborare.

„E o adeverință la dosar, mai are încă una în 2002 și încă una după 2002 prin care CNSAS confirmă sau admite că nu a fost colaborator al fostei Securități”, explica Adrian Vasilescu.

Madalina Prundea
Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul Zilei de Transilvania”, la finalul anului citeste mai mult