Ce alternative are România la gazul rusesc în eventualitatea ieșirii de pe piața europeană a Rusiei. Cele patru propuneri ale miniștrilor Energiei din UE

Ce alternative are România la gazul rusesc în eventualitatea ieșirii de pe piața europeană a Rusiei. Cele patru propuneri ale miniștrilor Energiei din UE
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 11/09/2022, 22:40
Actualizat: 11/09/2022, 22:41

Miniștrii Energiei din țările UE au cerut, vineri, Comisiei Europene, după întâlnirea de la Bruxelles, să vină cu măsuri la nivelul Uniunii pentru a ajuta piețele energetice tensionate, precum și modalități de a elimina profiturile companiilor energetice. Discuțiile nu s-au finalizat însă cu o concluzie unanimă cu privire la soluțiile la criza energetică fără precedent cu care se confruntă Uniunea Europeană.

O propunere de plafonare a prețurilor la gazele importate necesită noi discuții, iar miniștrii sunt de părere unanimă că această criză energetică pune presiune pe inflație și duce la probleme sociale.

Cu toate acestea, s-au stabilit patru teme importante la care statele membre așteaptă Comisia să găsească soluții:

  • Plafonarea profiturilor producătorilor de energie electrică cu costuri reduse de producție și introducerea unei contribuții de solidaritate care să fie folosită pentru a atenua prețul plătit de consumatori
  • Intervenție de urgență și temporară din partea Comisiei care să includă plafonarea prețului la gaze
  • Măsuri comune pentru reducerea consumului de energie în UE care ar reduce presiunea pe preț
  • Găsirea unor soluții pentru lipsa de lichidități din domeniul energetic
  • În eventualitatea ieșirii de pe piața europeană a Rusiei, Iran, Azerbaidjan, Quatar sau Algeria sunt statele care ar putea înlocui Rusia ca furnizor de gaze către Europa.

În România, gazul ar putea ajunge prin Turcia, Grecia și Bulgaria printr-o magistrală existentă sau printr-una aproape de finalizare. Cele mai mari resurse ar putea rămâne cele interne.

Dependența anuală față de gazul din import a României ar fi sub 10%.

România este într-o poziție favorabilă pentru că, potrivit calculelor experților, nu are de acoperit o cantitate mare de gaze pe perioada iernii.

În total, dependența anuală față de gazul din import ar fi sub 10%. Față de iarna lui 2021, consumul a scăzut cu aproximativ 15% ca urmare a închiderii sau reducerii activității la unele fabrici consumatoare de energie, cum era Azomureș sau Alromin Tulcea. În același timp, spune directorul Transgaz România, Ion Sterian, producția a crescut.

„S-a stabilizat producția de la OMV, a crescut puțin cea de la Romgaz și au venit și cele 3 milioane de metri cubi de gaz de la Black Oil and Gas, prin deschiderea exploatării din Marea Neagră. Producție zilnică este acum de 25 de milioane de metri cubi de gaz, față de 21.5 milioane cât era anul trecut”, a declarat Ion Sterian pentru Europa Liberă.

România are în depozite 2,4 miliarde de metri cubi de gaze

În momentul de față, România are în depozite 2,4 miliarde de metri cubi de gaze, adică 76,4% din capacitatea de înmagazinare.

UE a recomandat ca până la începerea sezonului rece, 31 octombrie, să existe capacități de stocare de minimum 80%. Ion Sterian spune că, dacă va fi o iarnă comparabilă cu cea de anul trecut, nu va fi nevoie de import deloc și pentru că a crescut și capacitatea de extracție din înmagazinare, până la 31 de milioane de metri cubi pe zi.

„Anul trecut, când am avut temperaturi mai scăzute 5-6 zile, nu am depășit 60 de milioane de metri cubi de gaze, în media am avut 55-57 de milioane, deci vom face față cu producția internă și cu extrasul gazelor din înmagazinare”, explică Sterian.

În situația în care ar avea nevoie, România ar avea ca primă alternativă folosirea gazului din Azerbaidjan ajuns în terminalele din Turcia pentru care ar exista deja infrastructură.

După ce a fost pusă în folosință Turkstream 2 în Bulgaria, Ungaria, Serbia, a rămas nefolosită conducta veche Transbalcanică. Ea lega Rusia de Turcia unde ducea 14 miliarde de metri cubi și de Grecia și Macedonia unde livra 6 miliarde de metri cubi. Pleca din Rusia și traversa Ucraina, Moldova, România, Bulgaria, și aici se diviza către Turcia și Grecia și Macedonia.

Această conductă poate fi folosită pentru a aduce gas lichefiat din Turcia în acest moment și, dacă bulgarii vor reuși să interconecteze conductele cu Grecia, acțiune care era planificată de câțiva ani, va exista și această alternativă.

„Pe acolo ar putea intra ceva gaz suplimentar. A fost o discuție foarte lungă și e neclar încă în ce măsură a fost și influența rusească în aceste întârzieri. Câtă vreme era guvernul reformist, lucrurile s-au mișcat foarte repede. Acum au început să apară niște nici întârzieri, însă sunt presiuni foarte mari să se finalizeze toate testele și teoretic ar trebui să intre în funcțiune în octombrie.”, a declarat experta în energie, Otilia Nuțu.

În conductele care ajung în România ar putea ajunge gaz în Turcia prin swapuri din Azerbaidjan, Kazahstan, Turkmenistan sau Iran.

O altă modalitate de a scăpa de tot de gazul din import este majorarea producției interne. Otilia Nuțu spune că s-a greșit strategic de către Romgaz care a ales să să investească in preluarea participațiunilor Exxon pentru proiectul din Marea Neagră în loc să se concentreze pe zăcământul de la Caragele.

Trezoreria SUA a emis vineri linii directoare de conformitate pentru plafonul propus la prețul petrolului rusesc

Instituția anunță documentația necesară sectorului privat pentru a se conforma programului.

Anunțul vine în contextul în care miniştrii de Finanţe din G7 (principalele ţări industrializate din lume) au anunțat săptămâna trecută că vor să implementeze o plafonare a preţurilor produselor petroliere şi a ţiţeiului provenit din Rusia.

Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase