Ce este ”domul de căldură”, fenomenul meteorologic care aduce temperaturi de peste 40 de grade Celsius

Valurile de căldură care afectează foarte multe regiuni ale lumii, inclusiv România, au impus o nouă sintagmă – ”domul de căldură”. Acest fenomen aduce temperaturi de peste 40 de grade Celsius, disconfort termic accentuat, dând naștere, totodată, unor întrebări firești legate de evoluția ulterioară a temperaturilor. 

Climatologul Roxana Bojariu transmite că termenul ”dom de căldură” a fost folosit, cu precădere, de jurnaliștii anglo-saxoni, aceștia etichetând astfel episoadele de valuri de căldură foarte intense și persistente. Acest fenomen meteorologic se înregistrează, acum, și în zona Balcanilor.

Deși geografia caracterizează clima României drept una temperată, continentală, este dificil să rezumăm în câteva cuvinte tipul climei noastre. În realitate, țara noastră se află la marginea zonei polare, în momentul său de activitate maximă și la marginea zonei tropicale, în momentul său de activitate maximă, explică specialiștii Prognoze Meteo pentru GÂNDUL.

ACTUALITATE Cerșetorii, în pelerinaj la Iași. Câți bani a strâns o ucraineancă, după ce s-a prefăcut că are grave probleme de sănătate: A făcut semnul victoriei din scaunul cu rotile

12:36

FLASH NEWS Ce s-a întâmplat cu cei trei marinari indieni de pe nava Royad Mammadov. Mesajul Ambasadei Indiei

12:24

Astfel, în funcție de activitatea celor două regiuni, clima României poate varia între ierni calde și ierni reci și între veri foarte calde și veri ponderate.

Peninsula Arabă și blocajul ciclonilor termici

Pe măsură ce ne depărtăm de influența Oceanului Atlantic – de la Vest către Est – masa de pământ este tot mai întinsă. Astfel, masele de aer continentale, foarte reci sau foarte calde, avansează mai puternic, însă acesta nu este singurul factor.

Un “nod ” foarte important în circulația zonală este reprezentat de centri barici ce apar în Peninsula Arabă, Turcia, Iran și Pakistan. Ciclonii termici sunt centri barici uscați, ce apar în regiuni calde și chiar deșertice. Persistența acestora în peninsula arabă îi transformă într-un obstacol, un obstacol pe lângă care circulația emisferică trece în luna iunie și chiar și în iulie, dar nu în August, lună în care vortexul troposferic se îndreaptă spre minim.

Astfel, aerul polar ajunge la nivelul țării noastre foarte rar, cantitățile de apă scad puternic și se instalează seceta.

Ciclonii termici sunt prezenți în zona tropicală, zona în care direcția de circulație diferă fata de cea din zona temperată, dar prezența acestora permite unor centri barici mai slabi ca intensitate, cum ar fi anticiclonii dinspre Nordul Africii să avanseze spre Nord. Din cauza situării acestora între Anticiclonul Azoric și ciclonii termici, circulația zonală din zona temperată nu poate “îndepărta ” blocajul.

Estul Marii Mediterane și ”domul de căldură”

În descrierile agenției americane NOAA, un dom de căldură reprezintă un anticiclon extins pe verticală, sub care rămâne prinsă o masă de aer foarte caldă și umedă. În mod normal, acest fenomen apare în zonele oceanice, însă nu suntem foarte departe de el. De ce este nevoie de această dezvoltare pe verticală totuși?

Dezvoltarea pe verticală este foarte importantă pentru persistența centrului baric. Un centru baric rezultat dintr-o extindere a celulei Hadley (celula subtropicală) este un centru baric care persistă și poate cauza această caniculă pentru zile și chiar săptămâni, fiind foarte dificil de îndepărtat.

În imaginea 2, putem vedea estimarea centrilor barici din altitudine. Cu toate că anticiclonul prezent la sol depășește cu greu presiunea de 1020 mbari, acesta este extins în altitudine.

În imaginea 3 se poate observa o schiță a acestui transport de aer foarte cald. Am preferat o imagine care surprinde temperatura maximă a zilei în zona lobului de aer foarte cald din deșertul Sahara.

Astfel, prezența anticiclonului determină antrenarea unui transport de aer cald dinspre o regiune unde astăzi, 3 August 2021 se vor atinge 46 de grade.

Odată ce aerul își începe călătoria dinspre zona deșertică, acesta traversează Marea Mediterană, unde se încarcă cu umiditate, amplificând efectul căldurii.

Valul de căldură în Romania

Cu toate că șansele să ajungem la aceste temperaturi sunt reduse (recordul de temperatură la noi este de 44.5 grade, atins la 10 august 1951), Romania are o altă problemă: umiditatea.

Aceasta este potențată de vegetație. Tot ce înseamnă “verdeață” în țara noastră sunt specii de plante obișnuite cu o climă ceva mai rece și au probleme semnificative în a se adapta la perioadele calde foarte lungi.

Astfel, vegetația devine un concurent, deoarece plantele își reglează temperatura prin evapo-transpirație, un proces care, la fel că și pielea noastră, are nevoie de evaporarea picăturilor de apă pentru a se răci. Pe măsură ce toate organismele vii încearcă să se răcorească, umiditatea crește puternic.

Efectul anticiclonului: Incendii de vegetație

În cazul în care planificați o vacanță în Turcia, Grecia sau în insulele din Mediterană estică, mare atenție la incendii de vegetație. Regimul anticiclonic a fost unul foarte persistent și acest fenomen tinde să aducă pagube mari împreună cu încălzirea globala.

Turcia a doborât recordul istoric în 2021, iar în Grecia s-au înregistrat și 46 de grade Celsius. Aceste temperaturi împreună cu vremea secetoasă au dus incendiile de vegetație la un alt nivel. Un exemplu poate fi observat în imaginea 4.

DISCLAIMER: Administrația Națională de Meteorologie este singura instituție abilitată să emită prognoze și avertizări oficiale.