De ce suportăm mai greu canicula când avem și temperaturi extreme, și umiditate foarte mare

În fiecare vară, odată cu ceea ce numim ”încălzire globală”, ne confruntăm cu un fenomen foarte nociv pentru organismul uman, care face anual zeci de victime. De câteva săptămâni, canicula – sau fenomenul meteorologic în cadrul căruia România se află sub influența unei mase de aer foarte cald sau fierbinte – este la ordinea zilei în buletinul meteo.

Prin ”caniculă” înțelegem orice masă de aer cu temperaturi care depășesc cu 5-10°C pragul normal în perioada 22 iulie – 23 august, perioadă care se prelungește odată ce încălzirea globală ia amploare.

SOCIAL Un bărbat din Galați a fost reținut pentru 24 de ore după ce și-a lovit intenționat soția cu mașina pe trecerea de pietoni

18:16

FLASH NEWS Apar primele benzinării pe A 7, Autostrada Moldovei. Ce dotări au și când vor fi finalizate

18:13

Din punct de vedere meteorologic, contextul sinoptic în urma căruia se discută despre caniculă ține în principiu de acumularea căldurii în zona de nord a Africii, implicit în Deșertul Sahara. În sezonul cald, pe fondul supraîncălzirii solului în zona deșertică și influenței altor factori climatici, apare deasupra Saharei ceea ce poartă denumirea de Anticiclon Saharian. Acest anticiclon are tendință de a avansa spre nord, unde se află continentul European, din moment ce vortexul polar se reduce ca extindere și înălțime și nu îl poate influența, au explicat specialiștii de la Prognoze Meteo, pentru GÂNDUL.

Din cauza amplasamentului într-o zonă unde sunt înregistrate cele mai ridicate temperaturi de pe pământ, acesta transportă, odată cu urcarea la latitudini superioare, și o masă de aer fierbinte, care, ajunsă în zona României, duce la declararea caniculei.

Maximele de temperatură în 2 august 2021

De ce este canicula diferită de un val de căldură normal?

Diferența dintre un val de căldură tipic de vară și o perioadă cu caniculă este generată în primul rând de periculozitatea fenomenului.

O temperatură de până la 34-35°C, potrivit medicilor, este acceptabilă pentru organismul uman, astfel încât acesta să ruleze în condiții normale. Orice valoare mai ridicată de atât pune în dificultate sistemul imunitar, iar persoanele cu boli cardiace sunt în mare pericol în cazul în care nu se adăpostesc la un loc cu temperatură controlată. De altfel, cele mai multe cazuri de insolatie apar în timpul intervalelor cu temperaturi caniculare.

Pe de altă parte, diferența poate fi indicată de un fenomen specific al caniculei, și anume fenomenul „Blow Up”, respectiv dilatarea asfaltului într-o perioadă scurtă de timp, care provoacă denivelări majore pe drumuri și poate duce la accidente soldate cu decese.

Prin urmare, omul suportă foarte greu perioada din an în care apare canicula, din cauza efectelor negative pe care temperaturile ridicate le au asupra corpului.

Fenomenul ”Blow up”

Indicele temperatură-umezeală

Deseori, pe timpul verii, se întâmplă să auzim despre acest factor, dar de puține ori primim și o explicație. Indicele temperatură-umezeală (ITU) reprezintă măsurătoarea scrisă a stării de stres și disconfort pe care o experimentează corpul uman în timpul caniculei.

Acest stres nu se referă neapărat la o stare certă de stres cu privire la anumite lucruri din rutina zilnică, ci mai degrabă la o stare de irascibilitate care poate apărea la majoritatea oamenilor.

Practic, suntem mai nervoși și agitați atunci când temperatura depășește 35°C, atunci când și ITU atinge unități mai mari de 80 și vorbim de disconfort termic.

Interesant este că indicele poate trece de pragul critic și atunci când atingem temperaturi foarte scăzute, de sub 20°C, pe timpul perioadelor de ger, ceea ce face gerul un fenomen opus caniculei.

Iluzia optică provocata de supraîncălzirea asfaltului

Temperatura resimțită

Un mod foarte bun de a transpune ceea ce simte organismul este temperatura resimțită.

Conform specialiștilor de la Administrația Națională de Meteorologie, calcularea temperaturii resimțite (o măsură subiectivă) se face luând în considerare mai mulți parametri meteorologici: temperatura aerului, nebulozitatea (acoperirea cerului cu nori), fenomenul prezent și umezeală relativă a aerului.

Spre exemplu, într-o zi caniculară, cu cer complet senin și o umezeală foarte ridicata, corpul va resimți o temperatură mult mai ridicată față de ce indică termometrul și un disconfort mult mai mare.

DISCLAIMER: Administrația Națională de Meteorologie este singura instituție abilitată să emită prognoze și avertizări oficiale.