Cu mii de ani în urmă, în inima junglei din America Centrală, civilizația mayașă a reușit să pună la punct un sistem de măsurare a timpului atât de precis încât generațiile ulterioare încă mai caută să descopere cum a fost posibil așa ceva. Calendarul mayaș, extrem de complex și precis, nu era doar un instrument de organizare a vieții religioase sau agricole, spun cercetătorii, ci un un mijloc prin care oamenii încercau, încă de pe atunci, să înțeleagă misterele universului.
De-a lungul timpului, analiștii au căutat să dezlege o parte dintre datele furnizate de calendarul mayaș.
Printre altele, cercetătorii au descoperit că anumite observații și previziuni făcute de acești astronomi antici s-au dovedit remarcabil de exacte.
Iată care sunt cele patru previziuni adeverite după 2000 de ani.
Mayașii au calculat anul solar ca având 365 de zile. Este o aproximație incredibil de apropiată de valoarea reală, care astăzi a fost stabilită la 365,2422 zile. Această mică diferență, care duce la introducerea anilor bisecți, era, practic, insesizabilă atunci fără instrumente moderne.
Totuși, folosind doar observații directe ale cerului, civilizația mayașă a ajuns la o concluzie extrem de precisă pentru vremea respectivă.
Dar unul dintre cele mai fascinante aspecte ale calendarului mayaș rămâne capacitatea sa de a anticipa eclipsele solare și lunare.
Într-un manuscris antic cunoscut drept Codexul Dresden, se găsesc tabele detaliate care indică momentele în care aveau loc aceste fenomene. Astfel, fără să aibă telescoape sau calculatoare, mayașii au intuit corect ciclul eclipselor, cunoscut astăzi sub numele de ciclul Saros, care se repetă la fiecare 18 ani și 11 zile.
Estimările lor au avut o rată de corectitudine de aproximativ 55%.
În mitologia mayașă, ca și în astrologia acestei civilizații, planeta Venus ocupa un loc important. Asociată cu zeul K’awiil, protector al războiului și al ordinii cosmice, Venus era urmărită cu o atenție obsesivă.
Astfel, mayașii au identificat cele patru faze ale mișcării sale și au calculat durata completă a ciclului: 584 de zile. Peste secole, folosind instrumente moderne, astronomii au confirmat ceea ce mayașii au reușit să determine cu ochiul liber.
Mayașii nu au fost „profeți ai războiului”, dar istoricii pasionați de cultura acestei civilizații au observat că există o anumită legătură între unele perioade de criză apărute în ultimii 2000 de ani și ciclurile temporale numite k’atun (care durează 20 de ani). De exemplu, intervalul 1910-1930, corespunzător unui k’atun, a coincis cu declanșarea Primului Război Mondial și cu tensiunile care au precedat Al Doilea Război Mondial.
Mulți spun că este prea mare coincidența.
Calendarul mayaș nu era doar un simplu instrument pentru măsurarea timpului, ci un mod prin care această mare civilizație căuta să descopere care este locul omului în univers. Folosindu-se de observație atentă, intuiție și simbolism, mayașii au lăsat moștenire un sistem care, chiar și după 2.000 de ani, continuă să fascineze.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Autoritățile din Mexic promovează cultura MAYAȘĂ printr-un festival de proporții