Cele mai importante tradiții de Buna Vestire sau Blagoveștenie, ziua în care oamenii nu trebuie să se certe. Ce să faci pentru a avea noroc tot anul

Buna Vestire sau, așa cum mai este cunoscută în popor, Blagoveştenia este ziua în care Arhanghelul Gavriil a înștiințat-o pe Fecioara Maria că va da naștere Fiului lui Dumnezeu, Iisus Hristos. Această mare sărbătoare creștină reprezintă prima zi din postul Paştelui în care este dezlegare la peşte.

Tradiția spune că oamenii nu trebuie să se certe de Buna Vestire, pentru a nu avea necazuri tot anul.

Buna Vestire, o sărbătoare cu dată fixă

Puțină lume știe că Buna Vestire este o sărbătoare cu dată fixă în calendar, 25 martie. Din această zi și până la Crăciun, când Fecioara Maria l-a născut pe Iisus, sunt exact nouă luni.

ACUZAȚII Extrema dreaptă din Germania, în centrul unui scandal major de scuritate europeană. AfD, acuzată că ar putea divulga documente secrete către Kremlin

10:51

Gândul de Vreme Schimbare radicală a vremii. În ce zone e mai cald decât în mod normal și unde ninge. Prognoză detaliată de la ANM, pentru Gândul

10:46

Blagoveștenia marchează momentul în care Fecioara Maria, din Nazaret, crescută în templu până la vârsta de 15 ani şi apoi dată în tutela lui Iosif, a fost aleasă de Dumnezeu să-L nască pe Fiul Său şi a primit înştiinţare prin Arhanghelul Gavriil, sărbătorit la 26 martie.

Locul unde se crede că Fecioara Maria a primit vestea că va naşte pe Iisus este în prezent ocupat de biserica Buna Vestire din Nazaret, un lăcaş de cult catolic modern, construit pe ruinele unor biserici ortodoxe. Aici se află o grotă ce poate fi vizitată de pelerini, unde Fecioara Maria a fost înştiinţată de Arhanghelul Gavriil că-L va naşte pe Mântuitorul lumii, Iisus.

Biserica este decorată cu mozaicuri ale Fecioarei donate bisericii de comunităţi creştine din întreaga lume, inclusiv din România.

Tradiții de Blagoveștenie

Buna Vestire sau Blagoveștenia pică întotdeauna în perioada Postului Mare, fiind una dintre ocaziile pentru care Biserica Ortodoxă acordă dezlegare la peşte, indiferent de ziua săptămânii în care ar cădea. În unele biserici din țară, de Buna Vestire se posteşte până la ora 17:00, când se oficiază Sfânta Liturghie. După aceea, creştinii care nu au mâncat şi s-au spovedit merg să se împărtăşească și apoi mănâncă peşte, împreună cu toată comunitatea bisericii.

Se spune că acela care gustă acest tip de carne de Buna Vestire se va simţi tot anul ca peştele în apă. În popor se mai spune că pescarii nu au voie să arunce mămăligă în apă, pentru că mor peştii.

De Buna Vestire se crede că sosesc rândunelele, iar cucul cântă prima oară în an, de aceea sărbătorii i se mai spune şi Ziua Cucului. Această pasăre anunţă sosirea efectivă a primăverii, iar primul său cântec trebuie să fie aşteptat de toţi oamenii în haine curate, veseli, cu stomacul plin şi cu bani în buzunare. Cei care nu îndeplinesc aceste condiţii, nu vor beneficia de toate darurile în anul care va urma.

Dacă primul cântec al cucului este auzit pe stomacul gol, în partea stânga sau în spatele omului, este semn de rău augur.

Pe de altă parte, unele obiceiuri spun că flăcăii şi fetele îl întreabau pe cuc lucruri care îi interesau, precum: „Cucule voinicule/ Câţi ani îmi vei da/ Pân’ m-oi însura (mărita)?”. Tăcerea cucului aducea mare bucurie celor care întrebau, deoarece echivala cu o căsătorie grabnică, în vreme ce cântatul cucului îi aducea la disperare pe tineri, fiecare glas fiind socotit un an de aşteptare.

Obiceiuri de Buna Vestire

Tradiţia mai spune că, în această zi, oamenii nu au voie să se certe, pentru că altfel vor avea necazuri tot anul. De Buna Vestire, este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare, ca hrană pentru îngeri.

În unele zone, pentru a avea roade bogate în livezi, pomii se „ameninţau” cu toporul şi se stropeau cu ţuică.

În Bucovina, nu se pun ouă la cloşcă de Buna Vestire, pentru că se consideră că ar putea ieşi din ele pui cu două capete şi patru picioare.

Tot de Buna Vestire, gospodarii din Maramureş adună lucrurile de prisos de prin curţi şi le dau foc. Ritualul, cunoscut sub numele de Noaptea focurilor, este practicat la fiecare casă maramureşeană, el durând până după miezul nopţii sau până în zori.

În Transilvania, în seara de dinaintea sărbătorii se pregătește o oală cu jar, tămâie și clopoței. Cine se trezește primul în casă pune tămâia peste jar și înconjoară casa de trei ori, în timp ce face zgomot cu clopoțelul. Conform tradiției, acest lucru alungă energiile negative și bolile.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Buna Vestire sau Blagoveștenia, sărbătoare mare pentru români. Ce se dă de pomană pe 25 martie

Tradiții și obiceiuri de Buna Vestire. Ce semnificație are Blagoveștenia, sărbătoare prăznuită la dată fixă, 25 martie