China își consolidează TRIADA NUCLEARĂ. „O forță capabilă să conteste supremația SUA, ambițiile Beijingului nu se limitează doar la descurajare”

China își modernizează și își extinde arsenalul nuclear, mutare strâns legată de ordinul președintelui Xi Jinping de a fi pregătită Armata Populară de Eliberare pentru o potențială confruntare cu Taiwanul, până în 2027. Comandamentul Strategic al SUA și experții internaționali în controlul armelor și-au exprimat deja îngrijorarea crescândă că ambițiile nucleare ale Beijingului nu se mai limitează doar la descurajare.

Încetul cu încetul, la „orizont” apare o forță capabilă să conteste supremația americană pe toate cele trei paliere ale triadei nucleare – rachete terestre, rachete balistice lansate de pe submarine și bombardiere strategice cu rază lungă de acțiune.

• În timp ce Beijingul și-a reiterat angajamentul de a nu folosi arma nucleară mai întâi, în „Cartea Albă” privind apărarea, din anul 2023, Pentagonul avertizează că doctrina chineză este ambiguă.
• Conform ultimei evaluări a Departamentului Apărării al SUA, China ar putea lua în considerare un prim atac nuclear, în cazul în care înfrângerea convențională amenință supraviețuirea regimului Partidului Comunist sau credibilitatea factorului său de descurajare.

Această incertitudine doctrinară adaugă o nouă urgență în ceea ce privește planificarea SUA pentru un conflict cu Taiwanul, unde pragurile de escaladare se pot dovedi periculos de imprevizibile.

China ține SUA în „vizor”: „Opțiune versatilă de atac la nivel de teatru de operațiuni”

Forțele nucleare terestre ale Chinei trec prin cea mai dramatică expansiune din istorie. Racheta balistică intercontinentală DF-41 este piesa centrală a acestei modernizări, notează Army Recognition, cu o rază de acțiune de peste 12.000 km și capacitatea de a transporta până la zece vehicule de reintrare (MIRV) cu țintire independentă multiplă.

• Designul său mobil rutier, bazat pe combustibil solid, conferă Forței de Rachete PLA o capacitate de supraviețuire ridicată, care complică țintirea SUA.
• DF-31AG, o versiune îmbunătățită a DF-31A, extinde raza de acțiune la 11.200 km și este montată pe un lansator erector de transport off-road, sporind flexibilitatea și supraviețuirea.

DF-5C, bazat pe siloz, rămâne cel mai mare ICBM (intercontinental ballistic missile) din China, o rachetă cu combustibil lichid capabilă să transporte zece focoase cu raze de acțiune de până la 15.000 km, oferindu-i o rază de acțiune intercontinentală împotriva țintelor americane întărite.

Acestea sunt completate de sisteme cu dublă capacitate, cum ar fi racheta balistică cu rază intermediară de acțiune DF-26, adesea supranumită „Ucigașul de Guam”, care are o rază de acțiune de 4.000 km și poate transporta încărcături utile convenționale sau nucleare, oferind Beijingului o opțiune versatilă de atac la nivel de teatru de operațiuni.

Bazele americane din Hawaii și Guam se pot transforma în „ținte”

Pe mare, China își consolidează capacitatea de descurajare nucleară cu submarinele cu rachete balistice din clasa Jin de tip 094A. Fiecare navă transportă 12 rachete balistice JL-2 lansate de submarine, cu o rază de acțiune de aproximativ 7.200 km, permițând atacuri împotriva bazelor americane din Hawaii și Guam.

JL-2 este o rachetă cu combustibil solid în trei etape, cu un singur focos, dar China testează succesorul său, JL-3, despre care se preconizează că va depăși 10.000 km în rază de acțiune și ar putea transporta mai multe focoase.

Odată desfășurat la bordul submarinelor de tip 096 de generație următoare, JL-3 va oferi Chinei capacitatea de a ține continentul american în pericol fără a-și părăsi bastioanele din Marea Chinei de Sud, marcând un salt major în supraviețuirea la un al doilea atac, notează Army Recognition.

Beijingul modernizează flota de bombardiere strategice cu H-6N

În domeniul aerian, Forțele Aeriene Populare de Eliberare a Chinei (PLA) își modernizează flota de bombardiere strategice cu H-6N, un derivat al H-6K capabil de realimentare aeriană și echipat pentru a transporta racheta de croazieră CJ-20, care are o rază de acțiune de 2.000 km și ar putea fi capabilă de transport nuclear.

• Aceasta reintroduce ramura de bombardament în forța nucleară a Chinei pentru prima dată de la Războiul Rece.
• Dezvoltarea bombardierului stealth H-20 este în curs de desfășurare, estimările sugerând că va transporta atât încărcătură utilă nucleară, cât și convențională, cu o rază de luptă de peste 8.000 km, plasând bazele americane din Pacific în raza de acțiune.
• Se așteaptă ca H-20 să dispună de o configurație stealth avansată, o autonomie mare și, eventual, capacități de penetrare supersonică, oferind Beijingului o platformă credibilă de atac nuclear cu rază lungă de acțiune, lansată din aer.

Arsenalul Chinei include, de asemenea, sisteme nucleare tactice și regionale concepute pentru a complica planificarea SUA și a aliaților. Acestea pot include variante cu configurație nucleară ale vehiculului hipersonic de planare DF-17, care combină o manevrabilitate ridicată cu viteze care depășesc Mach 5, ceea ce face ca interceptarea de către sistemele de apărare antirachetă existente să fie extrem de dificilă.

Astfel de sisteme extind domeniul de descurajare al Chinei dincolo de atacurile strategice, introducând riscuri de escaladare în orice conflict regional.

Echilibrul de securitate regional este remodelat

Din punct de vedere geopolitic, acumularea de resurse nucleare de către China reflectă un efort mai amplu de a-și asigura statutul de mare putere și paritatea strategică cu Statele Unite.

Narațiunea oficială a Beijingului prezintă arsenalul său ca pe un „element de descurajare minim”, dar amploarea construcției de silozuri, desfășurarea MIRV și diversificarea platformelor dezvăluie o ambiție de a descuraja intervenția SUA asupra Taiwanului sau a Mării Chinei de Sud, făcând inacceptabile costurile escaladării.

• Această extindere servește și unei funcții diplomatice, semnalând puterilor regionale precum Japonia, Coreea de Sud și Australia că dependența de descurajarea extinsă a SUA prezintă un risc mai mare, deoarece China câștigă capacitatea de a ține în pericol simultan mai multe orașe și instalații militare.
• Prin construirea unei triade nucleare robuste, China asigură atât supraviețuirea regimului, cât și capacitatea de a proiecta puterea dincolo de Asia, aliniindu-și doctrina nucleară cu strategia sa geopolitică mai largă de a contesta dominația SUA în Indo-Pacific și asigurându-și un loc ca și concurent pe scena globală.

Beijingul a respins acuzațiile occidentale privind o escaladare nucleară, insistând că inițiativa sa de modernizare este defensivă și acuzând Statele Unite că umflă amenințarea chineză pentru a-și justifica propriile desfășurări strategice.

Cu toate acestea, amploarea, viteza și secretul consolidării forțelor nucleare remodelează echilibrul de securitate regional și determină recalibrarea în rândul aliaților SUA, precum Japonia și Coreea de Sud, unde dezbaterile privind partajarea armelor nucleare și opțiunile de descurajare locale se intensifică.

Pentru Washington, cursa nu mai constă în monitorizarea traiectoriei nucleare a Chinei, ci în pregătirea pentru un viitor în care Beijingul deține un arsenal de nivel egal într-un Indo-Pacific disputat, se mai arată în analiza publicată de Army Recognition.

Foto colaj main – Profimedia Images

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Centura de fortărețe urbane a Ucrainei, greu de spart. Putin PLUSEAZĂ, realitatea din regiunea Donețk îl contrazice
• O vulnerabilitate a tancurilor NATO, descoperită după ce un tanc rusesc de ultimă generație a fost eliminat de o dronă FPV ucraineană
• OBSESIA sferelor de influență. De ce îi este atât de greu lui Putin să pună capăt războiului din Ucraina?
• POLITICO: „Triumful lui Putin în Alaska, este hotărât să învie IMPERIUL”
• ZAPAD – 2025 | Rusia și Belarus își vor umfla „mușchii” lângă granițele Poloniei și Lituaniei? Precedentul „UCRAINA”, sursă de anxietate și suspiciuni