Summitul din Alaska s-a încheiat, iar Ucraina nu s-a apropiat de o pace durabilă. „Dacă este să spunem așa, principalul rezultat de până acum este o revenire etapizată a Rusiei din izolarea diplomatică”, consideră Elena Davlikanova, bursieră în domeniul democrației la Centrul de Analiză a Politicii Europene (CEPA).
Tratamentul de pe covorul roșu aplicat lui Vladimir Putin în Alaska a avut un impact puternic nu doar la televiziunea și pe rețelele de socializare rusești, ci și la nivel global.
Într-o analiză publicată de The Moscow Times, Elena Davlikanova este de părere că obsesia Kremlinului pentru sferele de influență, apetitul nemărginit în ceea ce privește cucerirea de noi teritorii și problemele interne nu pot fi rezolvate cu soluții rapide.
Încă de la început, scrie Davlikanova, obiectivul strategic al lui Putin a fost mai puțin anexarea teritoriului ucrainean și mai mult restabilirea Rusiei ca putere globală și dominion în Europa.
„Ultima soluție este proiecția forței și a arsenalului său nuclear. De aceea, în ajunul summitului, analiștii au descoperit că Moscova se pregătea să testeze o nouă rachetă de croazieră echipată cu un focos nuclear și un sistem de propulsie nucleară. Multă vreme, rușii s-au putut consola cu faptul că sufereau din cauza izolării internaționale, că, cel puțin, țările puternice se temeau de ei.
Un alt factor important al războiului este ezitarea Occidentului de a adopta și aplica pe deplin sancțiuni severe împotriva Rusiei în urma invaziei și anexării Crimeei, ceea ce i-a dat Kremlinului timp să-și reorganizeze comerțul.
Sub sancțiunile globale, veniturile din export ale Rusiei depășesc nivelurile din 2015.
Rezultatul este o economie de război rusească care nu s-a prăbușit, ci s-a adaptat.
Oftatul adânc al ministrului rus de finanțe Siluanov, ca răspuns la întrebarea unui jurnalist despre discuțiile pe teme economice (n.red. – purtate în Alaska), ar putea reflecta situația finanțelor rusești.
Pentru 2025, Rusia a alocat aproximativ 13,2 trilioane de ruble (142 de miliarde de dolari) pentru apărare. Reprezentând aproximativ 6% din PIB și aproape o treime din cheltuielile federale, aceasta este cea mai mare povară militară de la Războiul Rece încoace”, continuă Elena Davlikanova.
Un alt obstacol în calea încheierii războiului îl reprezintă interesele financiare ale celor care se îmbogățesc din complexul militar-industrial și restructurarea economiei din timpul războiului, creând o clasă de câștigători.
De la începutul războiului, numărul miliardarilor ruși a crescut , alimentat de cumpărarea ieftină de active străine, operarea în industrii de substituire a importurilor, exploatarea perturbărilor de pe piețele europene și beneficiile de pe urma producerii de înlocuitori autohtoni pentru bunurile occidentale indisponibile.
„Și oamenii din toate forțele armate au beneficiat. Ofițerii corupți s-au obișnuit cu profiturile masive, confiscând cardurile de salariu și codurile PIN ale soldaților înainte de a-i trimite pe front. Amânând raportarea deceselor cu luni întregi, se îmbogățesc la un nivel pe care nu l-ar fi putut atinge niciodată ca civili.
Teritoriile ocupate, anexate ilegal de Rusia în septembrie 2022, sunt niște gropi fiscale care necesită transferuri federale substanțiale.
Cu toate acestea, banii contribuabililor ruși, care ar putea fi folosiți pentru îmbunătățirea standardelor lor de viață, nu favorizează reconstrucția sau prosperitatea altor regiuni – abia acoperă cheltuielile de bază pentru supraviețuire. În Donețk, cândva plin de viață, locuitorii primesc apă curentă doar o dată la trei zile.
Mai mult, întrucât Rusia nu a reușit să se reimagineze și să ofere o narațiune de construire a națiunii non-imperială, căutarea dușmanilor va continua. În contextul problemelor interne tot mai mari ale unei țări postbelice, un alt război ar putea deveni un remediu pentru eșecul de a le rezolva eficient”, avertizează Elena Davlikanova.
Dar, cel mai important, subliniază Davlikanova, Rusia acumulează experiență în războiul modern, experiență pe care alte armate nu o au în prezent, păstrând expertiza ofițerilor, în timp ce numărul mare de victime se situează în principal în rândul trupelor de front.
Kremlinul intenționează să deschidă 15 noi instituții de învățământ militar pentru a susține și instituționaliza aceste cunoștințe, începând cu 2025.
„Simultan, Rusia industrializează trecerea către sisteme autonome și de precizie pe câmpul de luptă, vizând 2 milioane de drone FPV și 30.000 de drone cu rază lungă de acțiune și momeală până în 2025.
Deși Rusia investește de nouă ori mai puțin, în termeni reali, în armata sa decât SUA și UE la un loc, se adaptează mai repede la noua natură a războiului decât își dau seama multe state europene și sunt capabile să se reînarmeze.
Scopul este de a șterge identitatea ucraineană și, atunci când acest lucru este imposibil, chiar poporul ucrainean, transformând țara într-o Rusie mai mică, tocmai pentru a-și consolida armata în perspectiva unor obiective mai mari”, încheie Elena Davlikanova.
Foto main – Profimedia Images
RECOMANDAREA AUTORULUI: