OBSESIA sferelor de influență. De ce îi este atât de greu lui Putin să pună capăt războiului din Ucraina?

Summitul din Alaska s-a încheiat, iar Ucraina nu s-a apropiat de o pace durabilă. „Dacă este să spunem așa, principalul rezultat de până acum este o revenire etapizată a Rusiei din izolarea diplomatică”, consideră Elena Davlikanova, bursieră în domeniul democrației la Centrul de Analiză a Politicii Europene (CEPA).

Tratamentul de pe covorul roșu aplicat lui Vladimir Putin în Alaska a avut un impact puternic nu doar la televiziunea și pe rețelele de socializare rusești, ci și la nivel global.

• Într-un scurt interviu acordat Fox News, după summit, președintele Statelor Unite a afirmat că omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, „ar trebui să încheie o înțelegere”, insistând în același timp că „dacă nu vor să o facă (n.red. – ucrainenii), atunci nu vor avea niciodată pace”.
• Zelenski se va întâlni luni, 18 august 2025, cu președintele SUA pentru a clarifica termenii exacți de pace sau de încetare a focului pe care Trump i-a discutat, cu ușile închise, cu Putin.

TEHNOLOGIE Cea mai bizară expoziție a anului 2025 de la Art Basel Miami: Robo-câini cu chipurile miliardarilor americani Elon Musk, Mark Zuckerberg și Jeff Bezos

23:57

EXTERNE Șoferii care vor primi bani dacă stau mult timp în trafic. Măsura, implementată din 2026

23:20

Într-o analiză publicată de The Moscow Times, Elena Davlikanova este de părere că obsesia Kremlinului pentru sferele de influență, apetitul nemărginit în ceea ce privește cucerirea de noi teritorii și problemele interne nu pot fi rezolvate cu soluții rapide.

Rusia, o economie de război care nu s-a prăbușit, ci s-a adaptat

Încă de la început, scrie Davlikanova, obiectivul strategic al lui Putin a fost mai puțin anexarea teritoriului ucrainean și mai mult restabilirea Rusiei ca putere globală și dominion în Europa.

„Ultima soluție este proiecția forței și a arsenalului său nuclear. De aceea, în ajunul summitului, analiștii au descoperit că Moscova se pregătea să testeze o nouă rachetă de croazieră echipată cu un focos nuclear și un sistem de propulsie nucleară. Multă vreme, rușii s-au putut consola cu faptul că sufereau din cauza izolării internaționale, că, cel puțin, țările puternice se temeau de ei.

• Astfel, faptul că președintele SUA l-a întâmpinat pe Putin în Alaska și puloverul nostalgic cu inscripția URSS al ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, au servit, fără îndoială, obiectivului principal al Kremlinului.
• Astăzi, încadrarea Rusiei, ca putere globală, într-o lume modelată de competiția marilor puteri a revenit în discursul politic serios.

Un alt factor important al războiului este ezitarea Occidentului de a adopta și aplica pe deplin sancțiuni severe împotriva Rusiei în urma invaziei și anexării Crimeei, ceea ce i-a dat Kremlinului timp să-și reorganizeze comerțul.

Sub sancțiunile globale, veniturile din export ale Rusiei depășesc nivelurile din 2015.

Rezultatul este o economie de război rusească care nu s-a prăbușit, ci s-a adaptat.

• Abia acum, după trei ani de creștere nesustenabilă, alimentată de cheltuielile guvernamentale, Rusia va putea să se descurce o vreme înainte de a se prăbuși.
• Începând de astăzi, sancțiunile secundare împotriva țărilor care fac comerț cu Rusia și reducerea prețurilor petrolului reprezintă ultima soluție pentru a asigura pacea.

Oftatul adânc al ministrului rus de finanțe Siluanov, ca răspuns la întrebarea unui jurnalist despre discuțiile pe teme economice (n.red. – purtate în Alaska), ar putea reflecta situația finanțelor rusești.

Pentru 2025, Rusia a alocat aproximativ 13,2 trilioane de ruble (142 de miliarde de dolari) pentru apărare. Reprezentând aproximativ 6% din PIB și aproape o treime din cheltuielile federale, aceasta este cea mai mare povară militară de la Războiul Rece încoace”, continuă Elena Davlikanova.

„Un alt război ar putea deveni un remediu”

Un alt obstacol în calea încheierii războiului îl reprezintă interesele financiare ale celor care se îmbogățesc din complexul militar-industrial și restructurarea economiei din timpul războiului, creând o clasă de câștigători.

De la începutul războiului, numărul miliardarilor ruși a crescut , alimentat de cumpărarea ieftină de active străine, operarea în industrii de substituire a importurilor, exploatarea perturbărilor de pe piețele europene și beneficiile de pe urma producerii de înlocuitori autohtoni pentru bunurile occidentale indisponibile.

„Și oamenii din toate forțele armate au beneficiat. Ofițerii corupți s-au obișnuit cu profiturile masive, confiscând cardurile de salariu și codurile PIN ale soldaților înainte de a-i trimite pe front. Amânând raportarea deceselor cu luni întregi, se îmbogățesc la un nivel pe care nu l-ar fi putut atinge niciodată ca civili.

• Dincolo de corupția financiară, există probleme precum cicatricile psihologice și provocările reintegrării persoanelor cu experiență în luptă în comunități adesea deprimate. Nivelul infracțiunilor comise de veteranii ruși a crescut deja vertiginos.
• Mașinăria de informații a Moscovei poate eticheta aproape orice drept victorie și poate redenumi dușmanii de ieri drept prietenii de azi, dictând starea de spirit națională.
• În ajunul summit–ului, după ani de demonizare a Americii, propagandiștii ruși au publicat un videoclip care prezenta legăturile dintre SUA și Rusia.
• Însă când vine vorba de pace, problema politică este latentă, dar evidentă: odată ce spectacolul se estompează și costurile cresc, victoria poate părea a fi o plată la nesfârșit pentru teritoriile ocupate care nu își pot permite singure finanțarea.

Teritoriile ocupate, anexate ilegal de Rusia în septembrie 2022, sunt niște gropi fiscale care necesită transferuri federale substanțiale.

• La un deceniu după ce Moscova a ocupat Crimeea, bugetul regiunii depinde de subvenții pentru mai mult de jumătate din cheltuielile sale.
• Pentru Republica Populară Donețk, această cifră este de 70%.

Cu toate acestea, banii contribuabililor ruși, care ar putea fi folosiți pentru îmbunătățirea standardelor lor de viață, nu favorizează reconstrucția sau prosperitatea altor regiuni – abia acoperă cheltuielile de bază pentru supraviețuire. În Donețk, cândva plin de viață, locuitorii primesc apă curentă doar o dată la trei zile.

Mai mult, întrucât Rusia nu a reușit să se reimagineze și să ofere o narațiune de construire a națiunii non-imperială, căutarea dușmanilor va continua. În contextul problemelor interne tot mai mari ale unei țări postbelice, un alt război ar putea deveni un remediu pentru eșecul de a le rezolva eficient”, avertizează Elena Davlikanova.

„Rusia se adaptează mai repede la noua natură a războiului”

Dar, cel mai important, subliniază Davlikanova, Rusia acumulează experiență în războiul modern, experiență pe care alte armate nu o au în prezent, păstrând expertiza ofițerilor, în timp ce numărul mare de victime se situează în principal în rândul trupelor de front.

Kremlinul intenționează să deschidă 15 noi instituții de învățământ militar pentru a susține și instituționaliza aceste cunoștințe, începând cu 2025.

„Simultan, Rusia industrializează trecerea către sisteme autonome și de precizie pe câmpul de luptă, vizând 2 milioane de drone FPV și 30.000 de drone cu rază lungă de acțiune și momeală până în 2025.

Deși Rusia investește de nouă ori mai puțin, în termeni reali, în armata sa decât SUA și UE la un loc, se adaptează mai repede la noua natură a războiului decât își dau seama multe state europene și sunt capabile să se reînarmeze.

• Serviciile de informații occidentale și ucrainene avertizează constant asupra intenției Moscovei de a testa angajamentul NATO față de un răspuns colectiv la agresiune până la sfârșitul deceniului, de preferință cu o implicare cât mai mică posibil a SUA.
• Astfel, atunci când Rusia susține că încearcă să elimine cauzele profunde ale războiului, se referă la o Ucraină independentă, pro-europeană, pro-democratică și prosperă, capabilă să protejeze Europa de invazia rusească.

Scopul este de a șterge identitatea ucraineană și, atunci când acest lucru este imposibil, chiar poporul ucrainean, transformând țara într-o Rusie mai mică, tocmai pentru a-și consolida armata în perspectiva unor obiective mai mari”, încheie  Elena Davlikanova.

Foto main – Profimedia Images

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Colecție de titluri ANTOLOGICE, după 3 ani de război în Ucraina. Murăturile-arme de asalt, capra eroină, fursecurile otrăvitoare, sosia lui Putin
• POLITICO: „Triumful lui Putin în Alaska, este hotărât să învie IMPERIUL”
• ZAPAD – 2025 | Rusia și Belarus își vor umfla „mușchii” lângă granițele Poloniei și Lituaniei? Precedentul „UCRAINA”, sursă de anxietate și suspiciuni
• Mirel Palada denunță schema multinaționalelor de externalizare a profitului cu ajutorul BNR și prezintă date surprinzătoare
• Întâlnirea Trump-Putin, prima reacție de la București. Oana Țoiu: „România este şi va continua să fie parte activă a acestui efort comun pentru PACE”