O operațiune fără precedent, desfășurată de Ucraina în șapte etape, a dus la distrugerea parțială a unuia dintre cele mai bine protejate obiective ale Rusiei – o rută militară importantă pentru aprovizionarea Crimeii anexate și unul dintre simbolurile ocupației peninsulei de către Vladimir Putin. Podul Crimeii reprezintă o rută strategică esențială pentru aprovizionarea și transportul militar al forțelor ruse care operează în teritoriile ocupate din sudul Ucrainei, facilitând transferul de echipamente militare, provizii și personal. De asemenea, construcția are o semnificație simbolică pentru liderul rus, care a promovat realizarea podului ca o modalitate de consolidare a controlului Rusiei asupra Crimeii după anexare, unul dintre momentele definitorii ale președinției sale.
poll id=”37″]
Forțele ucrainene au folosit o combinație de drone și rachete pentru a ataca, în noaptea de luni spre marți, atât secțiunile rutiere, cât și cele feroviare ale Podului Crimeii. Atacul a fost precedat de mai multe săptămâni de lovituri coordonate, menite să distrugă sistemele rusești de apărare antiaeriană care protejează podul.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a dezvăluit detalii despre atacul care a reprezentat punctul culminant al unei operațiuni desfășurate în șapte etape, palnificată și coordonată de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. În cadrul acesteia au fost utilizate 11 tipuri diferite de armament.
Într-o declarație detaliată publicată în X, Zelenski a afirmat că forțele ucrainene au atacat sistematic, timp de mai multe săptămâni, obiective militare rusești care asigurau protecția podului.
El a enumerat cele 11 sisteme de armament folosite în timpul operațiunii: Dovbush, Vendetta, Da Vinci, Sichen, Mich-2000, Ruta, Palianitsia, An-197, FP-1, FP-5 Flamingo și R-360 Neptune. (Mai multe detalii AICI)
Planurile de a conecta Crimeea de Peninsula Taman printr-un pod datează încă din perioada Imperiului Rus, din timpul domniei țarului Nicolae al II-lea. Acestea nu au fost însă realizate din cauza Primului Război Mondial și a Războiului Civil Rus.
În 1944, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, inginerii sovietici au construit într-un timp foarte scurt un pod feroviar temporar peste Strâmtoarea Kerci. Totuși, după numai câteva luni, pilonii acestuia au fost distruși de sloiurile de gheață aduse din Marea Azov.
În anii 1950, a fost deschis un serviciu de feribot între Crimeea și Kuban, dar acesta s-a dovedit a fi insuficient, astfel că autoritățile au continuat să analizeze posibilitatea construirii unui nou pod.
În 1991, proiectarea și construcția acestuia au fost incluse chiar în planurile economice ale Uniunii Sovietice. Din cauza prăbușirii URSS, aceasta a rămas doar o intenție.
Ideea construirii unui pod peste Strâmtoarea Kerci a fost readusă în discuție după anexarea Crimeei de către Rusia, în martie 2014, când autoritățile ucrainene au blocat tranzitul către peninsulă prin Istmul Perekop.
Vladimir Putin a însărcinat Ministerul Transporturilor să construiască un pod destinat atât circulației rutiere, cât și celei feroviare.
Consiliul de experți a ales varianta construirii podului prin zona Insulei Tuzla, la sud de cea mai îngustă porțiune a strâmtorii, unde fusese ridicat podul din 1944.
Lucrările principale au început în februarie 2016 și s-au desfășurat permanent, în trei ture.
Primul pilon a fost finalizat în aprilie, iar în vara aceluiași an a început asamblarea primelor tronsoane ale podului.
Peste 10.000 de persoane au participat la construcție. Costul total s-a ridicat la aproape 228 de miliarde de ruble (aproximativ 13,53 miliarde de lei românești).
Podul a fost finalizat în numai doi ani, cu șase luni înainte de termenul stabilit inițial.
În decembrie 2017, în urma unui vot organizat online, 64% dintre participanți au ales denumirea „Podul Crimeii”.
Podul este format din două structuri paralele, una rutieră și una feroviară.
Partea rutieră dispune de două benzi pe fiecare sens și are o capacitate de aproximativ 40.000 de vehicule pe zi.
Partea feroviară are câte o linie pe fiecare sens și poate permite circulația a până la 47 de perechi de trenuri pe zi.
Podul începe în Peninsula Taman, traversează un dig existent de 5 kilometri și Insula Tuzla, apoi Strâmtoarea Kerci, ajungând pe țărmul Crimeii.
Cu o lungime de 19 kilometri, Podul Crimeii este cel mai lung pod construit vreodată de Rusia și este adesea prezentat drept cel mai lung pod din Europa.
Inaugurarea oficială a avut loc pe 15 mai 2018. Vladimir Putin s-a aflat la volanul unui camion Kamaz și a condus un convoi de aproximativ 30 de camioane care au traversat podul pentru a-i testa rezistența.
Convoiul a parcurs distanța dintre regiunea Krasnodar și Kerci în 16 minute.
Podul a fost deschis traficului rutier a doua zi, iar la 1 octombrie 2018 a fost permis și accesul camioanelor.
Circulația rutieră este monitorizată printr-un sistem automatizat de management al traficului, care permite supravegherea condițiilor de circulație, a vremii și a eventualelor accidente.
Construcția podului feroviar a continuat până în decembrie 2019.
Pe 23 decembrie 2019, președintele Rusiei a călătorit cu un tren diesel de la Kerci la Taman, marcând inaugurarea circulației feroviare pe Podul Crimeii.
Sursa foto: Profimedia / Kremlin