EXCLUSIV | De ce crede o fostă absolventă cu media 10 la bacalaureat, activistă în domeniul educației, că reforma ministrului Educației lasă multe goluri. ”Înlocuim tezele semestriale, dar ce punem în loc?”

Anunțul ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, despre marile schimbări din școala românească – care scot mediile semestriale și tezele – au stârnit, cum era de așteptat, comentarii și analize privind sustenabilitatea acestora, care să ducă în timp la reducerea nivelului record la care a ajuns analfabetismul funcțional în rândul elevilor. Activista în domeniul educației Antonia Pup, fost președinte al Consiliului Național al Elevilor, absolventa cu media 10 la bacalaureat care în 2020 a refuzat cei 3.000 de lei oferiți de Guvern, spune pentru Gândul de ce crede că intenția de a reforma sistemul de învățământ este lăudabilă, dar așa cum a fost anunțată până acum, lasă în urmă multe goluri și necesită multe explicații, iar liberalizarea procesului de învățământ se vede mai degrabă ca o ”fugă de asumare”. 

Antonia Pup a fost reprezentanta elevilor până la absolvirea liceului, în 2020, și acum este coordonator advocacy la Societatea Academică din România. Ea a refuzat cei 3.000 de lei dați de Guvern în 2020 absolvenților care au avut media 10 la bacalaureat pentru a atrage atenția asupra problemelor din sistemul de învățământ.

CONTROVERSĂ Duel pe Facebook între Sebastian Ghiță și Oana Gheorghiu. Ghiță o ironizează în comentarii, Gheorghiu răspunde

23:45

FLASH NEWS Iranul impune noi condiții pentru pacea cu SUA: eliberarea activelor înghețate și plata pe jumătate înainte de semnare

23:17

Eliminarea tezele semestriale, restructurarea modul în care vor fi evaluați elevii cu un fel de ”teză moralizatoare” și autonomia mai mare pe care o primesc profesorii în procesul de predare și evaluare par a fi bune intenții de reformare a sistemului de învățământ, dar ele ridică și câteva probleme, spune Antonia Pup.

Problema este că, în momentul de față, ministrul Educației nu a anunțat nicio intenție de a evalua cunoștințele profesorilor pentru a vedea cât de pregătiți sunt ei pentru aceste schimbări. Ministrul Educației pare că scapă, cumva, orice pârghie de control cu privire la modul în care este organizat acest proces de învățământ. Nu neg că există o bună intenție de a liberaliza cumva procesul de învățământ, dar mi se pare că este cumva portretizată drept o fugă de asumare. În cuvinte mai simple, înlocuim tezele semestriale, dar ce punem în loc?”, susține Antonia Pup.

Ea spune că deși vestea renunțării la teze poate părea bună pentru elevi și profesori, pe termen lung, ar putea fi în defavoarea lor.

”Asta este o problemă pe care eu o văd din exteriorul sistemului de învățământ, deși pentru elevi și profesori ar suna ca o veste bună, «uau, nu mai dăm teze!». Cred că, cel puțin, la disciplinele mai tehnice, de exemplu, matematică, unde este nevoie de o fixare a cunoștințelor pe termen lung, mai degrabă aș înclina să cred că rezultatele vor fi în defavoarea beneficiarilor educației, pe termen lung”, consideră fosta reprezentantă a elevilor, acum activistă în domeniul educației.

„Întreg procesul de reformă este foarte greu de evaluat”

Antonia Pup consideră că întreaga ecuație baleiază în jurul a trei centri de putere, punctând faptul că intențiile ministrului trebuie să fie bine explicate și corelate în raport cu  nevoile principalilor actori din ecuația învățământului.

Înțeleg că ministrul Educației își propune să lanseze această lege nouă în 1 iunie și că se muncește abitir pentru acest deziderat. Din perspectiva mea, trei întrebări de adresat cu privire la această lege sunt importante: este vorba despre centrii de putere din sistem, primarul, rectorul și inspectorul. Primarul pentru că trebuie să știm dacă în continuare primăriile vor deține școlile și cum le vor administra”, spune Antonia Pup.

Ea îl întreabă pe ministrul Educației, ”care are un interes direct, fiind rector de zece de ani și președinte al rectorilor de nouă ani”, dacă prin acestă reformă vrea și să limiteze numărul mandatelor rectorilor, așa cum era, la început, în Legea educației.

”Apoi, aș vrea să știu cum va fi administrat efectiv sistemul de învățământ, cu aceste inspectorate școlare, fără ele, sau cu alte instituții în loc. Să avem  cumva răspunsuri până la capăt, și nu această comunicare sacadată în privința intențiilor ministrului, care fac întreg procesul de reformă foarte greu de evaluat”, a adăugat Antonia Pup.

Cîmpeanu vrea să schimbe fața educației. Dar năravul?

Sorin Cîmpeanu a anunţat că Regulamentul de funcţionare a învăţământului preuniversitar va fi publicat marţi în Monitorul Oficial, principalele modificări fiind că se renunţă la mediile semestriale şi la teze, urmând a exista o singură medie generală la finalul anului.

Criteriile vor fi stabilite de Ministerul Educației, luând în considerare vulnerabilitatea mare și medie din perspectiva abandonului școlar.

Structura anului școlar a fost deja publicată în Monitorul Oficial, însă educația din România va avea parte de unele schimbări, din anul școlar viitor.

„Modificarea esențială deja agreată este aceea că se renunţă la mediile semestriale, se renunţă la obligativitatea susţinerii tezelor semestriale. Va fi o singură medie generală la finalul anului şcolar, iar profesorul va avea mult mai multă autonomie în scopul unei evaluări ritmice pe parcursul întregului an şcolar”, a spus Sorin Cîmpeanu.

EXCLUSIV | Cum văd un expert în educație și un reprezentant al elevilor schimbările din învățământul românesc. ”Nota nu trebuie să fie un obiectiv, poți să fii analfabet funcțional și cu media zece”