O opoziție redefinită și politica externă a SUA creează obstacole pentru partidele pro-UE din Moldova, înaintea alegerilor din septembrie. Moldova a urmărit cu nerăbdare eforturile președintelui american Donald Trump de a ajunge la un acord cu Rusia, în contextul războiului din Ucraina.
Până când amenințarea militară rusă la adresa Kievului nu va fi eliminată, Moldova este, de asemenea, în pericol – fie că este vorba de un conflict militar major într-o țară vecină, fie de încercările constante ale Moscovei de a destabiliza situația din interiorul Moldovei.
Spre deosebire de țările post-sovietice din Caucazul de Sud și Asia Centrală, care au avut grijă să nu condamne Moscova pentru invadarea Ucrainei, în 2022, Moldova a exprimat rapid sprijinul deplin pentru Kiev și, practic, a înghețat relațiile cu Rusia.
„La vremea respectivă, acest lucru părea justificat moral și premonitoriu. Dar astăzi, în contextul negocierilor în curs dintre Rusia și SUA, se ridică o întrebare spinoasă: Cum va fi afectată politica externă a Moldovei dacă Moscova va ajunge să fie partenerul Washingtonului, mai degrabă decât adversarul său?”, se întreabă Galiya Ibragimova într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace.
Poziția anti-Rusia a Republicii Moldova înseamnă că țara s-ar putea afla în vizorul Moscovei dacă va exista chiar și un armistițiu scurt în Ucraina.
Este puțin probabil să implice intervenția militară rusă, dar un război politic și mediatic este posibil.
„Mai mult, Occidentul nu mai este în măsură să sprijine Republica Moldova la fel de activ ca după invadarea Ucrainei. Între februarie și octombrie 2022, Statele Unite au acordat Republicii Moldova aproximativ 200 de milioane de dolari sub formă de ajutor, o mare parte din acesta fiind direcționat către modernizarea militară.
La sfârșitul anului 2024, Washingtonul a declarat că va trimite în curând un total de 949 de milioane de dolari Republicii Moldova din februarie 2022, inclusiv pentru proiecte economice și umanitare.
Unul dintre proiectele care urma să primească finanțare de la Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) era construirea unei linii electrice majore între România și Republica Moldova, menită să facă mai puțin dependent Chișinăul de energia rusească. Soarta acestui ajutor este acum neclară după ce Trump a redus drastic finanțarea USAID.
Instituțiile media independente, organizațiile pentru drepturile omului și inițiativele societății civile din Moldova au fost, de asemenea, afectate de reducerile USAID, ceea ce va face jocul favorabil Moscovei.
Desigur, Moldova are și un parteneriat strâns cu Uniunea Europeană. Dar nu este clar dacă Bruxelles-ul, care alocă deja o sumă mare de fonduri Republicii Moldova, este pregătit să înlocuiască ajutorul american pierdut”, avertizează Galiya Ibragimova, jurnalistă docrorand în științe politice și cercetătoare independentă, născută în Uzbekistan, care examinează transformarea politică a statelor din Asia Centrală și Europa de Est.
Răspunsul Republicii Moldova la politica externă a lui Doanld Trump este complicat și de diviziunile politice interne. Drumul anevoios al Maiei Sandu, pro-UE, spre victorie în alegerile prezidențiale din 2024, a arătat că mulți moldoveni nu percep Rusia ca pe o amenințare.
„Pentru ei, apelurile lui Trump pentru normalizarea relațiilor cu Moscova sunt mai atrăgătoare decât eforturile neclintite ale Guvernului moldovean de a adera la UE.
Toate acestea cresc șansele opoziției la alegerile parlamentare din septembrie. În plus, opoziția din Republica Moldova se adaptează la noua realitate. Dacă principalii oponenți ai politicienilor pro-UE din Republica Moldova susțineau cândva în mod deschis Rusia, acum s-au reproiectat ca susținători ai suveranității naționale, valorilor conservatoare și pragmatismului în politica externă.
Chiar și fostul președinte Igor Dodon, care nu și-a ascuns niciodată opiniile pro-ruse, s-a dedat acestei schimbări de imagine”, mai scrie Galiya Ibragimova.
Printre cei care pledează pentru relații pragmatice atât cu Rusia, cât și cu Europa se numără fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, care a pierdut la limită în fața lui Sandu în turul doi al alegerilor prezidențiale din 2024.
El va participa la alegerile parlamentare ca membru al coaliției Alternative, alături de primarul Chișinăului, Ion Ceban, fostul prim-ministru Ion Chicu și fostul ideolog al partidului comunist, Mark Tkachuk.
„Coaliția se poziționează ca o alternativă atât la Partidul de Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare, pro-UE, cât și la opoziția tradițională pro-rusă din Republica Moldova. Are multe în comun cu retorica conservatorilor europeni și americani care insistă ca relațiile internaționale să fie calibrate la interesul național.
În mod simbolic, Ceban a publicat o fotografie de la o întâlnire din aprilie cu Donald Trump Jr. în România, cu titlul „FACEȚI MOLDOVA DIN NOU MARE”.
Cu toate acestea, nici ajutoarele financiare, nici gesturile simbolice din partea UE nu vor fi suficiente pentru a asigura victoria PAS în septembrie. Dacă partidul de guvernământ nu se adaptează la noua realitate prin revizuirea programului său politic, riscă o înfrângere electorală.
Prin urmare, există o posibilitate tot mai mare ca problema aderării Moldovei la UE să revină pe agenda politică. Acest lucru ar plasa din nou Chișinăul în pericol de a rămâne blocat într-o zonă gri – atât în politica externă, cât și în cea internă”, încheie Galiya Ibragimova.
Citește și: